Cluj 12°C
Constanța 7°C
Fondul de rezervă guvernamental, irosit pe nimic?
Criza din Orientul Mijlociu va afecta mai puternic România din cauza gestionării defectuoase a fondurilor publice în trecut, susține un fost consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR). Eugen Rădulescu, apropiat al lui Mugur Isărescu, a criticat dur politicile economice ale guvernelor anterioare, sugerând că lipsa unor rezerve financiare solide ne împiedică să atenuăm efectele negative ale instabilității regionale asupra economiei românești.
Deficitul bugetar, o problemă majoră
Potrivit lui Rădulescu, guvernele care s-au succedat începând cu anul 2017 nu au respectat principiile echilibrului bugetar, contribuind la creșterea datoriei publice. Acesta subliniază că, în loc să reducă cheltuielile bugetare, acestea au fost chiar majorate, deficitul bugetar atingând un nivel alarmant de 9,3% din PIB în 2024, într-o perioadă fără o criză economică majoră. Această politică de cheltuieli nesăbuite a dus la epuizarea fondurilor de rezervă, care ar fi trebuit utilizate în momente de criză. „Avem zero lei în rezervă”, a declarat Rădulescu.
Consecințele „împrumuturilor fără limite”
Consilierul BNR atrage atenția asupra dezechilibrelor economice existente, menționând deficitul bugetar mare, în paralel cu un deficit de cont curent aproape la fel de ridicat. Aceasta indică faptul că România a trăit peste posibilitățile sale financiare, bazându-se pe creșteri salariale, majorări de pensii și investiții finanțate printr-o îndatorare excesivă. „S-a ajuns la o îndatorare fără limite, dar aceasta are un capăt”, a avertizat Rădulescu. El a mai precizat că o parte semnificativă din PIB, echivalentul a 3% din PIB, este alocată plății dobânzilor, o sumă mai mare decât cea investită în educație.
Provocările demografice și economice viitoare
Rădulescu a subliniat, de asemenea, o problemă majoră cu care se va confrunta România în următorii ani: îmbătrânirea populației. Generația cea mai numeroasă va ieși la pensie în curând, ceea ce va genera o creștere a cheltuielilor cu pensiile, în timp ce numărul contribuabililor va scădea. Această situație va pune o presiune suplimentară asupra finanțelor publice, accentuând problemele existente.
Potrivit datelor oficiale, deficitul bugetar al României pentru anul 2025 este estimat să se situeze în jurul valorii de 6,2% din PIB, reprezentând o ușoară îmbunătățire față de anul precedent, dar încă ridicat.
