FMI și Banca Mondială, SCHIMBARE MAJORĂ: Economia globală, în pericol. Șefii, la Washington
Oficiali financiari din întreaga lume, reuniți săptămâna viitoare la Washington, avertizează asupra unor perspective economice globale sumbre, marcate de noul conflict din Orientul Mijlociu și de persistența tensiunilor geopolitice. Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială intenționează să-și revizuiască în jos prognozele privind creșterea economică globală, în timp ce se așteaptă la o creștere a inflației. Piețele emergente și țările în curs de dezvoltare sunt considerate a fi cele mai vulnerabile la impactul războiului.
Impactul războiului și al tensiunilor geopolitice
Războiul din Iran a generat șocuri economice care vor afecta creșterea și combaterea inflației. Banca Mondială anticipează o creștere de 3,65% pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare în 2026, o scădere față de prognoza anterioară de 4%. Dacă conflictul se prelungește, această creștere ar putea ajunge la un modest 2,6%. În același timp, inflația în aceste țări ar putea atinge 4,9% în 2026, cu posibilitatea de a crește până la 6,7% în scenariul cel mai pesimist. Războiul din Ucraina și tensiunile tot mai mari dintre Statele Unite și China complică și mai mult tabloul global.
FMI avertizează că, din cauza întreruperii lanțurilor de aprovizionare cu îngrășăminte, aproximativ 45 de milioane de persoane ar putea suferi de insecuritate alimentară acută. Instituțiile financiare internaționale se angajează să ofere sprijin țărilor vulnerabile, dar nivelurile ridicate ale datoriilor publice și constrângerile bugetare limitează capacitatea de intervenție. FMI se așteaptă la cereri suplimentare de sprijin de urgență, estimate între 20 și 50 de miliarde de dolari pe termen scurt, pentru țările cu venituri mici. Banca Mondială ar putea mobiliza aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la crize, cu posibilitatea de a ajunge la 70 de miliarde de dolari în șase luni, dacă este necesar.
Echilibru fragil între creștere și stabilitate
Economiștii îndeamnă guvernele să utilizeze măsuri țintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mai mari, pentru a evita alimentarea inflației. Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a subliniat importanța eforturilor de control fiscal și monetar, dar a avertizat că „acesta este un șoc la adresa sistemului”.
Țările lumii se confruntă cu dificila sarcină de a echilibra inflația, creșterea economică și crearea de locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor intra pe piața muncii în țările în curs de dezvoltare până în 2035. Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA, a subliniat că multe economii emergente și în curs de dezvoltare se află într-o situație mai dificilă decât acum câțiva ani, cu vulnerabilități mai mari la datorii și rezerve mai mici. Aceasta a adăugat că „această criză trebuie să fie un catalizator pentru ca acționarii FMI să regândească modul în care Fondul sprijină țările vulnerabile”.
Miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din G20, inclusiv Ilie Bolojan din România, se vor reuni în Brazilia în această săptămână pentru a discuta despre impactul economic al conflictelor geopolitice și modalitățile de coordonare a răspunsului global.