Cluj 10°C
Constanța 7°C
FMI și Banca Mondială, lovitură grea: Ce țări sunt cele mai vulnerabile?
Oficiali financiari de rang înalt din întreaga lume se vor reuni săptămâna viitoare la Washington, pe fondul unei noi crize economice globale, declanșată de războiul din Orientul Mijlociu. Evenimentul, organizat de Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială, are loc într-un context internațional extrem de volatil, marcat de multiple șocuri economice. Aceasta este a treia criză majoră care lovește economia mondială, după pandemia de COVID și invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
Perspective economice sumbre
Oficialii FMI și ai Băncii Mondiale au avertizat că vor revizui în scădere previziunile privind creșterea economică globală. În același timp, se așteaptă o majorare a estimărilor privind inflația. Aceste ajustări indică o deteriorare a perspectivelor economice, cu efecte mai puternice asupra piețelor emergente și a țărilor în curs de dezvoltare. Războiul din Iran a generat o serie de șocuri care vor afecta creșterea economică și eforturile de combatere a inflației. Inițial, înainte de escaladarea conflictului, ambele instituții financiare internaționale anticipau o îmbunătățire a perspectivelor.
Banca Mondială estimează acum o creștere de 3,65% pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare în 2026, comparativ cu 4% prognozat anterior. În cazul în care războiul se va prelungi, această cifră ar putea scădea până la 2,6%. Inflația în aceste țări este proiectată să ajungă la 4,9% în 2026, o creștere semnificativă față de estimarea inițială de 3%. Într-un scenariu pesimist, inflația ar putea atinge 6,7%. FMI a avertizat, de asemenea, că aproximativ 45 de milioane de oameni ar putea suferi de insecuritate alimentară acută dacă războiul continuă să perturbe aprovizionarea cu îngrășăminte.
Reacția instituțiilor financiare internaționale
FMI și Banca Mondială sunt presate să răspundă rapid la această nouă criză, oferind sprijin țărilor vulnerabile. Nivelurile ridicate ale datoriei publice și presiunile asupra bugetelor complică eforturile de stabilizare economică. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență în valoare de 20 până la 50 de miliarde de dolari pe termen scurt, destinate țărilor cu venituri mici și importatoare de energie. Banca Mondială a declarat că ar putea mobiliza aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la criză și până la 70 de miliarde de dolari în șase luni, dacă va fi necesar.
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a subliniat importanța unei abordări echilibrate, menționând necesitatea de a gestiona inflația, creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Provocarea este de a găsi un echilibru delicat între gestionarea inflației și asigurarea creșterii economice, în special pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor ajunge la vârsta activă în țările în curs de dezvoltare până în 2035.
Provocări globale și soluții
Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în Trezoreria SUA, a remarcat că multe economii emergente și în curs de dezvoltare se confruntă cu instabilitate, având vulnerabilități mai mari la datorii și rezerve mai mici. Svenstrup a sugerat că FMI ar trebui să regândească modul în care sprijină țările vulnerabile, anticipând că vor exista mai multe șocuri globale. Aceasta a subliniat necesitatea unor reforme ambițioase pentru a accesa fonduri suplimentare și posibilitatea unei reduceri mai ample a datoriilor.
Pe fondul tensiunilor dintre Statele Unite și China, cele mai mari economii ale lumii, și cu Grupul celor 20 de mari economii care întârzie să vină cu un răspuns coordonat, întâlnirea de la Washington devine cu atât mai importantă. Discuțiile vor include, probabil, și modul în care vor fi abordate potențialele efecte ale conflictului asupra prețurilor energiei și lanțurilor de aprovizionare.
