Farmaciștii fug: Sănătatea, în pericol. Sistemul, în colaps

Scăderea interesului și deficitul de personal

Statistici recente indică o scădere constantă a numărului de tineri care optează pentru facultățile de farmacie din România. În paralel, piața muncii se confruntă cu un deficit accentuat de farmaciști. Această tendință ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea sistemului sanitar de a asigura personalul calificat necesar în farmacii, spitale, industria farmaceutică, cercetare și educație.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, între anii 2022 și 2025, numărul farmaciștilor a scăzut cu 1.478, în timp ce numărul farmaciilor și al punctelor de distribuție a crescut. Reprezentanții din domeniu subliniază că farmacia nu este definită de clădiri sau medicamente, ci de farmacist, iar fără acesta, actul farmaceutic și funcționarea farmaciei devin imposibile. Datele admiterii din 2026 confirmă această realitate, facultățile de farmacie înregistrând un număr tot mai mic de candidați, spre deosebire de alte profesii medicale.

Farmacistul este o resursă esențială nu doar în farmacia comunitară, ci și în spitale, industria farmaceutică, centre de cercetare, laboratoare de control și autorități de reglementare, precum Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) și Direcțiile de Sănătate Publică.

Cauzele scăderii atractivității profesiei

Reprezentanții profesiei de farmacist indică mai multe motive interconectate pentru scăderea atractivității acestei cariere. Unul dintre acestea este integrarea insuficientă a farmacistului în politicile publice de sănătate și în strategiile de prevenție. Chiar dacă legislația recunoaște rolul său în vaccinare și educație pentru sănătate, multe servicii farmaceutice moderne nu beneficiază încă de un cadru funcțional, finanțare și recunoaștere instituțională adecvată.

Responsabilitatea profesională ridicată nu se reflectă corespunzător în nivelul de salarizare și în statutul profesiei. În multe țări europene, farmacistul comunitar este integrat în echipa medicală, participând la prevenție, screening și monitorizarea tratamentelor. În România, rolul său este adesea perceput strict prin prisma eliberării medicamentelor, deși pregătirea și responsabilitățile depășesc acest aspect.

Presiunea economică asupra farmaciilor comunitare, cauzată și de marjele reglementate de mulți ani, limitează capacitatea sistemului de a atrage și reține profesioniști calificați. Complexitatea activității și obligațiile legislative tot mai extinse nu sunt însoțite de mecanisme care să permită o valorizare adecvată a resursei umane.

Impactul asupra sistemului de sănătate

Primele efecte ale acestui deficit se resimt în mediul rural, unde farmacia reprezintă adesea singurul punct de acces rapid la servicii de sănătate și consiliere. Pe măsură ce numărul absolvenților scade și generațiile actuale se apropie de vârsta pensionării, dificultățile de recrutare se vor accentua, extinzându-se inevitabil și în mediul urban.

Angajatorii din retailul farmaceutic anticipează dificultăți tot mai mari în recrutarea și menținerea personalului calificat. Impactul nu se limitează însă la farmaciile comunitare. Spitalele ar putea întâmpina probleme în recrutarea farmaciștilor clinicieni, industria farmaceutică va avea acces la mai puțini specialiști în producție, controlul calității și farmacovigilență, iar sectorul de cercetare și dezvoltare va resimți diminuarea resurselor umane necesare inovării. De asemenea, universitățile s-ar putea confrunta cu un număr mai mic de candidați pentru cariere academice, afectând formarea generațiilor viitoare.

Măsuri necesare pentru revalorizarea profesiei

Colegiul Farmaciștilor din România și asociațiile reprezentative solicită autorităților inițierea unui dialog național și adoptarea unor măsuri concrete. Acestea includ revalorizarea rolului farmacistului în sistemul de sănătate, recunoașterea contribuției sale în prevenție și educația pentru sănătate, precum și implementarea și finanțarea serviciilor farmaceutice cu beneficii directe pentru pacienți.

Se impune corelarea politicilor educaționale cu necesarul real de resursă umană, creșterea sustenabilității economice a farmaciilor comunitare pentru a atrage și reține personal calificat, precum și simplificarea obligațiilor administrative. Integrarea efectivă a farmacistului în strategiile naționale de prevenție și sănătate publică este, de asemenea, esențială. Reprezentanții farmaciștilor se declară deschiși dialogului cu Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și alte instituții implicate pentru identificarea unor soluții sustenabile pe termen mediu și lung.

Sursa: Digi24