Cluj 13°C
Iași 12°C
Experții FMI și Banca Mondială, alarmă: Al treilea șoc major lovește economia
Economia mondială, pe un teren instabil: Un nou șoc global se profilează în contextul conflictului din Orientul Mijlociu
Lumea se confruntă cu o nouă rundă de incertitudine economică, avertizează experții de la Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială. Conflictul din Orientul Mijlociu se profilează ca al treilea mare șoc global din ultimii ani, după pandemia de COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina. Semnalul de alarmă survine cu puțin timp înainte de reuniunile de primăvară organizate la Washington, unde miniștri de finanțe și guvernatori ai băncilor centrale din întreaga lume vor analiza noile riscuri economice.
Impactul multiplicat al crizelor
Evenimentele recente au lovit succesiv economia globală. Începutul a fost marcat de pandemia de COVID-19, care a perturbat comerțul, transporturile și producția. Statele au cheltuit sume uriașe pentru a susține economiile, ceea ce a dus la creșterea datoriilor publice.
Al doilea șoc major a fost declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Conflictul a provocat explozia prețurilor la energie și cereale, cu efecte directe asupra inflației la nivel mondial. Acum, un nou factor de instabilitate vine din Orientul Mijlociu, o regiune crucială pentru piața energetică globală și pentru rutele comerciale internaționale.
Previziuni sumbre pentru statele vulnerabile
Banca Mondială estimează o încetinire a creșterii economice pentru piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare. Proiecțiile indică o creștere de 3,65% în 2026, în scădere față de prognoza anterioară de 4%. Dacă războiul din Orientul Mijlociu se prelungește, ritmul de creștere ar putea coborî până la 2,6%.
În același timp, inflația în aceste state este estimată la 4,9% în 2026, peste prognoza anterioară de 3%. Într-un scenariu sever, inflația ar putea urca până la 6,7%. Fondul Monetar Internațional a menționat că aproximativ 45 de milioane de persoane ar putea ajunge în situație de insecuritate alimentară gravă dacă războiul continuă.
Reacțiile instituțiilor financiare internaționale
FMI și Banca Mondială încearcă să gestioneze rapid noua criză și să sprijine statele vulnerabile, într-un moment în care datoriile publice sunt mari, iar spațiul bugetar este limitat. FMI estimează că țările cu venituri mici și cele dependente de importurile de energie ar putea avea nevoie, pe termen scurt, de sprijin de urgență între 20 și 50 de miliarde de dolari. Banca Mondială a anunțat că poate mobiliza resurse imediate de până la 25 de miliarde de dolari, cu posibilitatea de a majora suma la 70 de miliarde de dolari în șase luni, dacă situația o va cere.
Economiștii recomandă guvernelor să adopte măsuri țintite și temporare pentru a compensa scumpirile, pentru a evita alimentarea inflației. Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a subliniat importanța politicilor fiscale și monetare în depășirea crizelor anterioare. Acesta a menționat, „Acesta este un șoc pentru întregul sistem.”
În contextul actual, statele trebuie să echilibreze controlul inflației cu susținerea creșterii economice și crearea de locuri de muncă. În plus, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială operează într-un climat geopolitic tensionat, marcat de tensiuni între Statele Unite și China.
Reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale de la Washington vor oferi o platformă pentru discuții aprofundate asupra acestor provocări, cu participarea miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale.
