După ce a primit un aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), CRISTINA CHIRIAC, propusă pentru funcția de procuror general, consideră că observațiile critice formulate nu reprezintă un minus, ci o confirmare a experienței sale în structurile specializate ale Ministerului Public. Afirmația a fost făcută marți, în cadrul unui nou interviu organizat de Ministerul Justiției.
Experiența în structurile specializate, un atu
Interviul a avut loc în contextul în care MINISTRUL JUSTIȚIEI, RADU MARINESCU, a dorit clarificări suplimentare în legătură cu avizele negative primite de unii candidați. CRISTINA CHIRIAC a subliniat că experiența acumulată în diferite niveluri ale Ministerului Public, atât de execuție, cât și de conducere, reprezintă un avantaj. Aceasta include experiența în parchete de volum și în structuri specializate.
Potrivit candidatei, dinamismul specific activităților din structurile specializate este un punct forte pe care intenționează să-l transpună în cadrul Ministerului Public. De asemenea, a menționat importanța ca procurorul general să aibă capacitatea de a analiza critic sistemul și de a oferi direcție, nu doar să reproducă modele existente.
Propuneri pentru eficientizarea investigării magistraților
Întrebată despre eficientizarea activității de investigare a infracțiunilor comise de magistrați, CRISTINA CHIRIAC a propus o serie de măsuri. Acestea includ înlăturarea procedurii prin care procurorii sunt propuși de către CSM. De asemenea, a atras atenția asupra numărului redus de procurori și polițiști implicați în astfel de investigații.
Pentru a remedia această situație, CRISTINA CHIRIAC a propus alocarea resurselor necesare – atât financiare, cât și umane. De asemenea, a sugerat detașarea polițiștilor la serviciul de anchete speciale de la Parchetul General, o colaborare mai bună cu polițiștii delegați în dosare și relaxarea procedurii de numire a acestor magistrați.
Rezultate și pașii următori
În urma interviurilor, au fost anunțate și rezultatele pentru celelalte funcții de conducere din marile parchete. Pentru funcția de procuror-șef al DIICOT a fost desemnat CODRIN HORAȚIU MIRON, pentru DNA – VIOREL CERBU, iar pentru funcția de procuror-șef adjunct al DNA – MARIUS-IONEL ȘTEFAN. ALEX FLORENȚA și MARIUS VOINEAG au primit balotaj pentru funcțiile de procuror-șef adjunct al DIICOT, respectiv adjunct al procurorului general.
În cazul emiterii unui aviz negativ, ministrul Justiției poate continua procedura prin transmiterea propunerii către președintele ROMÂNIEI, Nicușor Dan, sau o poate retrage. Președintele poate refuza numirea, motivat, sau poate emite un decret de numire în maximum 60 de zile.
