Examenele naționale: Sabotaj pentru viitorul economiei României

Conform Economistul.ro: Reîntoarcere la practicile de admitere din trecut, dar cu un regres calitativ

Examenele naționale, esențiale în verificarea acumulărilor elevilor și în orientarea acestora către următorul ciclu de studii sau piața muncii, se confruntă cu o problemă de relevanță a conținuturilor. Situația actuală, în care evaluările de la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a și a VIII-a devin tot mai ponderate în procesul de admitere în liceu, a condus la o revenire la practici din urmă cu patruzeci-cincizeci de ani. Mai mult, în comparație cu acum șaizeci de ani, când examenul de admitere era mai cuprinzător, incluzând probe orale și o materie istorie, actualul sistem pare a fi regresat.

Evaluări cu relevanță redusă pentru orientare profesională

Subiectele examenelor naționale actuale nu reușesc să verifice în profunzime cunoștințele și capacitățile elevilor, esențiale pentru orientarea lor viitoare. Probele de limba română, de exemplu, implică adesea exerciții de completare sau bifare, fără a solicita o înțelegere aprofundată a textelor. Se pare că textele selectate, chiar și pentru proba de limba și literatura română, sunt alese pentru a fi lipsite de valență literară, ignorând potențiala lipsă de contact a elevilor cu această materie în viitor. Chiar și compunerile, atunci când sunt solicitate, se bazează pe fragmente de texte anoste, adesea prezentate ca „adaptare după…”, ridicând semne de întrebare asupra autenticității și relevanței lor.

Învățământ deconectat de realitate și standardizare amânată

Dezbaterea privind introducerea probelor transdisciplinare în evaluările naționale, inițiată acum aproximativ cincisprezece ani odată cu Legea educației naționale, este amânată constant sub pretextul lipsei predării transdisciplinare la clasă. Această amânare consfințește, de fapt, recunoașterea faptului că învățământul actual este deconectat de realitate și de aplicabilitatea practică. Se pare că elevii acumulează informații izolate, fără a ști să le coreleze, iar educația primită nu le oferă instrumentele necesare pentru a se folosi de cunoștințele dobândite în viața de zi cu zi sau la examene. Pe de altă parte, subiectul notării standardizate la nivel național, menit să asigure o evaluare unitară, este un subiect dezbătut de peste patruzeci de ani, fără a se ajunge la implementarea sa. Tentative și proiecte au existat, inclusiv un proiect ministerial din 1991 și planuri anunțate pentru 2025-2026, însă acestea nu au fost finalizate. La nivelul Ministerului Educației și Cercetării, se vorbește acum despre standarde naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, concepute ca o combinație între teste grilă, evaluări PISA și examenul pentru permis auto, însă conținutul acestor evaluări rămâne neclar.

Sursa: Economistul.ro