Cluj 16°C
Timișoara 17°C
Europa vrea un Canal Suez! Turcia investește 23 mld € într-un mega-proiect naval
Europa aspiră la un coridor maritim similar Canalului Suez, în timp ce Turcia investește masiv într-un mega-proiect naval, Canalul Istanbul, în valoare de 23 de miliarde de euro. Scopul este de a stabili o rută de navigație taxabilă, conectând Marea Neagră cu Marea Marmara și, implicit, de a reconfigura fluxurile comerciale globale.
O alternativă la strâmtoarea ormuz
Blocarea Strâmtorii Ormuz, care a stârnit o criză energetică mondială, a amplificat interesul pentru căile navigabile artificiale, mai puțin vulnerabile în situații de conflict, chiar dacă implică taxe de traversare. Tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz au accentuat căutarea unor rute maritime alternative, generând interes sporit pentru Canalul Istanbul al Turciei. Noua cale navigabilă ar urma să fie paralelă cu Strâmtoarea Bosforului, având capacitatea de a gestiona circa 160 de nave sau petroliere zilnic, oferind Europei o cale de transport similară Canalului Suez.
Canalul Istanbul ar permite Turciei să monetizeze traficul de tranzit, similar cu practicile Egiptului prin Canalul Suez și ale Panama, cu ruta sa interoceanică. Proiectul este estimat la 23 de miliarde de euro, din care 13 miliarde sunt alocate pentru canalul propriu-zis și 10 miliarde pentru dezvoltarea zonelor adiacente. Termenul de finalizare este estimat pentru anul 2027.
Implicații financiare și juridice
În 2021, Președintele Recep Tayyip Erdoğan a descris proiectul drept unul transformator pentru economia Turciei. „Astăzi deschidem o nouă pagină în istoria dezvoltării Turciei. Vedem Canalul Istanbul ca pe un proiect care salvează viitorul Istanbulului… pentru a asigura siguranța vieții și a proprietății în Bosfor și pentru cetățeni”, a declarat Erdoğan.
Proiectul vizează imitarea succesului economic al Canalului Suez, considerat una dintre cele mai profitabile căi navigabile din lume, o sursă majoră de venit pentru Cairo. Veniturile Canalului Suez au atins 449 de milioane de dolari între 1 ianuarie și 8 februarie 2026, cu 1.315 nave care au tranzitat ruta, comparativ cu 368 de milioane de dolari în aceeași perioadă a anului precedent. Canalul a generat aproximativ 40 de miliarde de dolari între 2019 și 2024 și rămâne cea mai importantă sursă de valută a Egiptului.
Conform Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării, navele au dreptul la „trecere în tranzit” prin strâmtorile utilizate pentru navigația internațională. Țările riverane nu pot percepe taxe pentru această trecere, deși sunt permise anumite costuri limitate pentru servicii. Canalul Suez și Canalul Panama, fiind căi navigabile artificiale, percep taxe. Rutele naturale, precum Bosforul sau Strâmtoarea Ormuz, în general, nu pot impune taxe de tranzit.
Provocări și perspective
Iranul dorește să includă prevederi într-un acord de pace cu SUA și Israel, care să-i permită să taxeze navele ce traversează Strâmtoarea Ormuz, în pofida restricțiilor legale. Reuters a relatat că Teheranul a analizat posibilitatea de a percepe până la 2 milioane de dolari per navă. O companie de analiză estimează că transformarea Strâmtorii Ormuz într-un coridor cu taxă ar putea aduce între 5 și 8 miliarde de dolari anual pentru Iran și Oman.
Rerutarea transportului maritim afectează economia globală, tensiunile dintre SUA și Iran influențând traficul și forțând statele să regândească rutele de aprovizionare. Devierile de rute au condus la creșterea duratei tranzitului, a tarifelor de transport și a costurilor de asigurare pentru comerțul Africa–Europa. Maroc și Spania au reluat discuțiile privind Strâmtoarea Gibraltarului, reflectând interesul pentru punctele strategice de tranzit și căutarea de alternative.
Sursa: Antena 3
