Factori Cheie
- Unt": Dilema Europei între Apărare și Bunăstare Socială, pe Fondul Războiului și Îmbătrânirii Populației Criza din Ucraina a amplificat o.
„Arme vs. Unt”: Dilema Europei între Apărare și Bunăstare Socială, pe Fondul Războiului și Îmbătrânirii Populației
Criza din Ucraina a amplificat o problemă veche a continentului european: finanțarea apărării. Potrivit unei analize publicate de The New York Times, guvernele europene se confruntă cu o dilemă tot mai dificilă, fiind nevoite să găsească un echilibru delicat între cheltuielile militare și investițiile în bunăstarea socială, reprezentată metaforic prin „unt”, adică ajutoarele sociale și pensiile.
Presiunea vine din mai multe direcții: necesitatea de a crește capacitățile de apărare, îmbătrânirea populației și resursele financiare limitate. Pe fondul tensiunilor geopolitice și al războiului din Ucraina, presiunea pentru a investi în armament este tot mai mare. În același timp, îmbătrânirea populației generează costuri tot mai mari pentru sistemele de pensii și asistență socială.
Compromisuri dificile și riscuri politice
Multe țări europene se văd obligate să majoreze cheltuielile pentru apărare pentru a-și reduce dependența de Statele Unite. Acest lucru înseamnă adesea reducerea fondurilor alocate pentru programele sociale. Politicienii se confruntă cu riscuri în creștere, fiind nevoiți să facă aceste compromisuri. Opoziția a intuit direcția și promite mai multe beneficii sociale, ademenind electoratul.
Suedia, spre exemplu, a triplat cheltuielile militare din 2017. Ministrul suedez al Apărării, Pál Jonson, a subliniat importanța unei „noi mentalități”. Presiunile sunt mari, mai ales că sistemele de pensii, concepute pentru populații mai tinere, nu mai fac față.
Creșterea fiscală și adaptarea la noile realități economice
Pentru a echilibra bugetele, guvernele au la îndemână câteva opțiuni: creșterea taxelor, reducerea cheltuielilor sociale, atragerea de forță de muncă din străinătate sau împrumuturi. Primele trei opțiuni sunt, în general, impopulare în rândul alegătorilor. Împrumuturile reprezintă o altă dilemă, pentru că generează datorii.
The New York Times menționează că, în privința împrumuturilor, Germania este singura țară care se află într-o poziție favorabilă, având o capacitate mai mare de a se împrumuta fără a genera probleme. Franța are nevoie să cheltuie 3,5% din PIB pentru a-și îmbunătăți armata. Aceasta ar putea implica o creștere cu aproape 10% a TVA-ului sau o taxă mai mare pentru „ultra-bogați”.
Provocări economice și implicațiile războiului din Iran
Criza energetică, provocată de războiul din Iran, ar putea genera și mai multe presiuni. Dacă aceasta continuă și cauzează pagube economice, guvernele vor fi forțate să cheltuie mai mult sau să reducă taxele, în încercarea de a stimula creșterea economică. Beata Javorcik, economist-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, se întreabă retoric despre reziliența economică a Europei.
Reem Alabali Radovan, ministrul german pentru dezvoltare, a declarat că „bugetul nostru public se micșorează”. Acest lucru înseamnă că guvernele vor trebui să găsească noi metode creative de a îmbunătăți programele de dezvoltare și ajutor, într-un context de resurse financiare reduse.
