Europa Digitală, viitorul: Nu se va clădi în izolare
Europa vrea suveranitate digitală, dar specialiștii avertizează că strategia nu trebuie să se concentreze pe reconstruirea infrastructurii vechi. Calea spre succes implică, mai degrabă, participarea la ecosistemele deschise și globale, acolo unde companiile dominante ale viitorului își fac apariția.
Există un impuls înțelegător în spatele eforturilor europene actuale pentru suveranitatea digitală. Argumentul principal este că Europa a ratat valul anterior și, prin urmare, este mult prea dependentă de infrastructura construită în alte locuri. Această analiză a trecutului este corectă, dar poate fi o abordare defectuoasă pentru viitor.
Realitatea este că dezbaterea despre suveranitate este orientată spre trecut. Se concentrează pe tehnologii și platforme deja existente, ca și cum replicarea sau înlocuirea lor ar reprezenta avantajul competitiv al viitorului.
Ecosistemele, cheia succesului
Marea majoritate a bogăției și capacității viitoare vor fi create în tehnologii și modele de afaceri care încă nu se încadrează în categoriile existente. Discuțiile despre controlul infrastructurii de ieri, în timp ce aceste categorii sunt definite în alte locuri, nu reprezintă o strategie de suveranitate, ci mai degrabă o distragere.
Următoarea generație de companii dominante nu se va construi în izolare, ci în ecosisteme. Codul sursă deschis global este unul dintre cele mai puternice mecanisme pe care omenirea le-a inventat pentru a construi rapid aceste ecosisteme. El reduce costurile de experimentare, accelerează răspândirea ideilor și permite noilor companii să atingă o scară semnificativă mai rapid decât orice alternativă închisă sau limitată la o singură țară.
Oportunitatea reală a europei
Oportunitatea Europei nu constă în recrearea succeselor din trecut. Europa poate excela conducând inovația de mâine, dar asta cere strategii diferite. Colaborarea deschisă și globală permite ca talentul și capitalul european să se concentreze pe domeniile emergente, unde terenul nu este încă fragmentat. Astfel, se evită duplicarea infrastructurilor fundamentale deja existente, ceea ce ar consuma resurse fără a genera valoare adăugată.
Interdependența, gestionată corect, este modul în care inovația se multiplică. Companiile de tehnologie americane nu au prosperat construind totul de la zero. Ele au reușit tocmai pentru că au fost construite pe o bază globală de software cu sursă deschisă, standarde transparente, cercetare comună și apoi și-au diferențiat produsele pe această bază. Acesta este modelul care generează un avantaj competitiv durabil.
Europa are o poziție unică pentru a fi în centrul următorului val de inovație. Un continent care a prosperat datorită colaborării și intereselor interconectate înțelege instinctiv că participarea profundă la ecosistemele de software partajate nu este dependență, ci pârghie. Este modul în care un număr relativ mic de oameni talentați dintr-o companie relativ mică din orice oraș european pot construi ceva pe care toată lumea îl folosește și pentru care plătește.
Redefinirea obiectivelor
Obiectivul nu ar trebui să fie închiderea unui internet european sau impunerea ca firmele europene să folosească software european, indiferent de calitate sau cost. Scopul ar trebui să fie crearea condițiilor pentru ca firmele europene să fie cele care construiesc software-ul de care toată lumea, peste tot, alege să depindă. Aceasta implică investiții în comunitățile de dezvoltatori, participarea la codul sursă deschis, în instituțiile de cercetare care le susțin și într-un mediu de reglementare care permite noilor companii să crească fără a fi supra-reglementate.
Suveranitatea, înțeleasă corect, nu înseamnă controlul asupra a ceea ce intră prin granițe. Înseamnă a avea capacitatea și încrederea de a participa la modelarea viitorului. Europa are această capacitate. Următoarea decadă va demonstra dacă factorii de decizie europeni vor privi înapoi la ceea ce nu s-a construit sau spre ceea ce încă se poate realiza.
Sursa: Computing.es