Europa declară război dezinformării: Giganții tech, dați afară din UE!

Meta: Sancțiuni sau respectarea legii?

Reprezentanta Parlamentului European, Delphine Colard, a subliniat că Uniunea Europeană a stabilit reguli clare pentru publicitatea politică online, cerând transparență și identificarea finanțatorilor. Platforme majore, precum Meta, au ales să nu mai permită deloc astfel de reclame, evitând astfel conformarea cu aceste reguli. Parlamentul consideră această abordare inechitabilă, dar demonstrează totodată că Europa își stabilește propriile reguli. „Dacă nu vrei să joci după reguli, atunci nu poți să-ți vinzi serviciile”, a declarat Delphine Colard.

În spatele acestei poziții se află o realitate economică dură: platformele pierd bani, iar organizațiile migrează către alternative care respectă legislația europeană. Este, de fapt, începutul unei repoziționări a puterii în relația dintre state și giganții din domeniul tehnologiei.

Alegeri europene sub lupă

Atenția Parlamentului European se concentrează, de asemenea, pe lupta pentru controlul spațiului informațional și pentru protejarea democrației europene, mai ales în contextul alegerilor parlamentare din Ungaria, desfășurate la 12 aprilie, și al celor din Bulgaria, care vor avea loc în această săptămână. Delphine Colard a exprimat îngrijorarea Parlamentului privind interferențele externe și importanța asigurării unei alegeri informate pentru cetățeni.

Un exemplu concret este situația cu care s-au confruntat autoritățile olandeze, care au descoperit conținut distorsionat pe platforma ChatGPT, ce conținea instrucțiuni de vot incorecte sau susținea anumite partide politice, înaintea alegerilor. Autoritatea națională a intervenit, cerând OpenAI să remedieze situația.

Eforturi și Strategii de Combatere

Confruntarea cu giganții tehnologici este inegală în implementarea legislației europene în domeniul digital, din cauza influenței puternice pe care aceștia o exercită. Parlamentul joacă rolul de contragreutate, prin grupuri de lucru care fac presiuni pentru sprijinirea Comisiei Europene și a autorităților naționale. Există și o strategie mai subtilă, care vizează expunerea și înțelegerea mecanismelor de manipulare. Serviciul European de Acțiune Externă expune săptămânal actorii dezinformării în buletinul informativ „EU versus Disinfo”, identificând țintele: actori străini, rețele coordonate și chiar procese democratice deturnate.

În lupta nevăzută împotriva dezinformării, instrumentele sunt diverse, de la instruirea eurodeputaților la strategii de comunicare adaptate. În același timp, Parlamentul European încearcă să educe publicul, în special generațiile tinere, cu privire la mecanismele de manipulare. Datele arată că peste 70% dintre cetățenii europeni sunt preocupați de dezinformare, în România procentul fiind de 68% în anul 2023.

În plus, protejarea mass-media este esențială pentru protejarea democrației. Directiva anti-SLAPP, care intră în vigoare pe 7 mai, sancționează drastic procesele abuzive împotriva jurnaliștilor, menite să reducă la tăcere vocile critice.

Sursa: Bursa