Cluj 13°C
Timișoara 12°C
Iași 11°C
Constanța 13°C
Europa: AI crește productivitatea cu 4%
Conform Cursdeguvernare.ro: Utilizarea inteligenței artificiale de către angajații din Uniunea Europeană a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani, însă persistă un decalaj față de piața muncii din Statele Unite. Conform unui raport recent al Comisiei Europene, aproximativ 30% dintre lucrătorii din UE folosesc instrumente AI, comparativ cu 43% în SUA.
Această discrepanță este vizibilă și la nivel național. În timp ce țări precum Suedia, Țările de Jos, Danemarca și Finlanda ating procente de utilizare ce se apropie de 36%, România, Polonia, Bulgaria, Grecia și Cipru înregistrează ponderi sub 10%. Adoptarea modestă a tehnologiilor AI de către firmele europene este un factor determinant pentru aceste cifre, ele rămânând mult în urma celor din SUA. Studiile indică faptul că, deși procentul firmelor europene care utilizează AI a crescut de la 7,6% în 2021 la aproape 20% în 2025, acesta este departe de nivelul din America. De exemplu, în Germania, utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială generativă este cu 12 puncte procentuale sub cea din SUA. Un aspect îngrijorător evidențiat de Comisia Europeană este dependența UE de furnizori din afara blocului comunitar pentru produse, servicii și infrastructură digitală esențială, ceea ce ridică semne de întrebare legate de competitivitate și autonomie strategică.
Impactul AI asupra productivității și pieței muncii
Adoptarea AI pare să aibă un impact pozitiv asupra productivității muncii, studiile indicând o creștere de aproximativ 4%. Pe termen scurt, această tehnologie nu a demonstrat efecte negative asupra ocupării forței de muncă la nivel de întreprindere, iar companiile care o implementează tind să ofere salarii mai mari. Beneficiile în materie de productivitate sunt însă distribuite inegal, întreprinderile mijlocii și mari înregistrând creșteri semnificativ mai substanțiale. Acest lucru ar putea accentua decalajele de venit, mai ales într-o economie europeană dominată de mici și mijlocii întreprinderi.
Majoritatea lucrătorilor europeni, 67%, consideră că AI îi ajută să își îndeplinească sarcinile mai rapid. De asemenea, se observă o corelație între utilizarea tehnologiei și calitatea locului de muncă: 86,2% dintre lucrătorii din ocupații considerate „de calitate superioară” utilizează calculatoare și laptopuri, comparativ cu doar 58,1% în cazul locurilor de muncă cu venituri și stabilitate mai scăzute. Beneficiile sunt mai pronunțate atunci când adoptarea AI este însoțită de investiții în formarea forței de muncă, software și date. În economiile cu sisteme de inovare solide și forță de muncă calificată, precum Danemarca și Suedia, AI contribuie la perfecționarea competențelor interne și la crearea de noi locuri de muncă ce necesită calificări înalte.
Riscuri și provocări ale implementării AI
Pe de altă parte, în contexte cu resurse limitate, introducerea AI poate duce la reduceri de personal sau externalizări, în locul recalificării angajaților. Aceasta reflectă diferențe în flexibilitatea pieței muncii, penetrarea digitală și compoziția sectorială a economiilor. AI determină o reconfigurare a conținutului posturilor, prin scăderea cererii pentru sarcini cognitive standardizate și creșterea cererii pentru roluri analitice și tehnice. Deși afectează atât sarcinile de rutină, cât și pe cele complexe, până în prezent, AI pare să modifice mai degrabă natura muncii decât să cauzeze înlocuiri pe scară largă. O preocupare majoră este creșterea expunerii la AI în toate profesiile, cu un impact deosebit în rândul celor cu calificări superioare. AI generativă afectează în mod special managerii și profesioniștii din domeniul financiar.
Utilizarea frecventă a AI poate genera costuri cognitive, sociale și emoționale. Studiile sugerează că o încredere ridicată în AI poate diminua efortul de gândire critică, determinând lucrătorii să treacă de la producerea și evaluarea conținutului la simpla supraveghere. Această corelație este mai pronunțată în rândul utilizatorilor tineri. Deși AI poate spori viteza și calitatea muncii în sarcinile pentru care este optimizată, în situațiile în care depășește capacitățile sistemului, utilizatorii pot accepta rezultate plauzibile, dar eronate.
Presiunea asupra tinerilor profesioniști la început de carieră
Un studiu transnațional, analizând peste 243 de milioane de înregistrări privind angajările noi și 407 milioane de oferte de muncă, indică o contracție a ofertei de locuri de muncă pentru începători, cu scăderi între 14 și 29% în sectoarele expuse la AI. În Regatul Unit, numărul anunțurilor pentru absolvenți a scăzut semnificativ, ajungând la cel mai mic nivel din 2018. Unii cercetători atrag atenția că șomajul în rândul proaspăt absolvenților a început să crească și înainte de apariția AI-ului generativ, subliniind importanța crescândă a competențelor. Procesul de formare a tinerilor în profesioniști cu experiență se află sub presiune structurală, motiv pentru care Comisia Europeană a inițiat crearea unui grup de experți în AI pentru a investiga constant implicațiile acestor tehnologii asupra pieței muncii.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
