Economiștii trag semnalul de alarmă: Vremuri grele se apropie pentru români
România se confruntă cu un an economic complex, marcat de scăderea consumului și o posibilă stagnare sau chiar recesiune, avertizează economiștii. Creșterea economică din ultimii ani, bazată pe împrumuturi și măsuri populiste, își arată acum efectele. Profesorul Cristian Păun de la ASE recomandă prudență maximă în gestionarea finanțelor personale și amânarea cheltuielilor importante.
Perspective sumbre pentru anul în curs
Profesorul Cristian Păun subliniază că românii ar trebui să fie precauți în acest an, care se anunță dificil. El consideră că prioritatea ar trebui să fie stabilitatea financiară, în absența unor reforme reale. Potrivit acestuia, este normal ca o țară cu un deficit bugetar mare să înregistreze și o inflație ridicată, explicând că creșterea economică din trecut a fost susținută de împrumuturi și consum.
Pentru a combate inflația, Păun susține că este nevoie de stimularea producției și reducerea taxelor, nu de plafonarea prețurilor. Scăderea consumului, spune el, este rezultatul unor probleme din trecut, precum creșterile nesustenabile ale pensiilor și salariilor, inflația persistentă și scăderea comenzilor din mediul privat. Acesta a mai adăugat că sunt necesare reforme substanțiale pentru a îmbunătăți situația economică a țării, cum ar fi reducerea numărului de companii de stat și a numărului de parlamentari.
Efectele războiului și iluziile economice
Radu Nechita, profesor de economie la UBB, arată că economia mondială va încetini din cauza războaielor curente, care conduc la distrugerea de vieți și de bogăție. Nechita consideră că clasa politică va da vina pe factori externi, ascunzând propriile greșeli. El atrage atenția asupra necesității de a distinge între creșterile economice sănătoase și cele rezultate din politici proaste sau îndatorare excesivă.
Economistul subliniază că, în contextul actual, cu războaie globale, este crucial să nu confundăm creșterea economică bazată pe producție cu cea bazată pe factori conjuncturali. El critică politicile din trecut, care au creat iluzii contabile, și subliniază importanța reformelor pentru a aduce economia pe un teren mai solid. Nechita observă că, în România, puterea și opoziția se concentrează pe capturarea sistemului extractiv, mai degrabă decât pe demontarea lui.
Prognoze revizuite și semnale de alarmă
Fondul Monetar Internaţional a revizuit în jos prognoza de creștere economică a României pentru anul 2026, de la 1,4% la 0,7%. Totodată, FMI estimează o inflație de 7,8% în 2026 și de 3,9% în 2027. Deficitul de cont curent este estimat la 6,8% în 2026 și 6,2% în 2027. Ceea ce înseamnă că România traversează o perioadă de ajustări economice dificile.
Reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional şi ale Băncii Mondiale, care au loc în această săptămână la Washington, sunt umbrite de îngrijorările legate de economia globală. FMI a avertizat că economia mondială ar putea intra în recesiune.