Conflictul din Orientul Mijlociu amenință creșterea economică a României în 2026 Evoluția economiei românești în 2026 ar putea fi serios afectată de durata și intensitatea conflictului din Orientul Mijlociu

Conflictul din Orientul Mijlociu amenință creșterea economică a României în 2026

Evoluția economiei românești în 2026 ar putea fi serios afectată de durata și intensitatea conflictului din Orientul Mijlociu. Specialiștii Coface România au avertizat miercuri că, în cazul unei prelungiri a tensiunilor, creșterea economică a țării ar putea rămâne sub 1%, iar presiunile inflaționiste s-ar putea intensifica, afectând o economie deja vulnerabilă. Estimările inițiale, realizate înainte de escaladarea recentă a conflictului, indicau o creștere de 1% pentru anul viitor.

Dinamica Produsului Intern Brut (PIB) în 2026 ar urma să fie modestă, similară cu evoluțiile slabe din a doua parte a anului 2025, conform analizelor. Tiberiu Chesoi, Head of Claims Department, a declarat că nu se așteaptă la „creșteri mari ale Produsului Intern Brut în trimestrele trei și patru din 2026”, estimând că „vom fi undeva sub 1%”.

Scenarii pesimiste pentru inflație și perspectivele bugetare

România se confruntă cu necesitatea de a elabora scenarii economice pentru a face față noilor provocări, în loc să se bazeze pe prognoze fixe. Bugetul, construit cu o creștere economică de 1% și un deficit fiscal de circa 6% din PIB, ar putea fi afectat. Bogdan Nichișoiu, Regional Enhanced Information Manager la Coface, a subliniat că este „rezonabil să credem că aceste ipoteze se vor schimba în următoarele luni”.

Conform unui studiu al Băncii Centrale Europene, o creștere cu 10% a costului energiei generează o majorare directă a inflației cu 0,3 puncte procentuale și una indirectă de 0,2 puncte procentuale, concomitent cu o scădere a PIB de aproximativ 0,1 puncte procentuale. Creșterea prețului petrolului de la 60 la peste 80 de dolari pe baril și aproape dublarea prețului gazelor naturale pe piața europeană justifică îngrijorările. Nichișoiu a explicat că, „dacă durata acestui conflict este de 4 – 6 săptămâni, dacă este un episod 2.0 a ceea ce noi anul trecut, în iunie, am văzut, atunci va fi un efect acut, va fi o pișcătură, poate, de țânțar. Dacă, însă, se cronicizează acest conflict, impactul asupra energiei este unul material”.

Impactul pe burse și asupra politicii monetare

Economiștii avertizează că șocul energetic lovește România într-un moment de vulnerabilitate. „Suntem țara cu cea mai ridicată inflație din Europa, aproape de două cifre”, a menționat Nichișoiu. Înainte de escaladarea tensiunilor, prognoza Coface pentru România indica o creștere economică de 1% în 2026. Acum, specialiștii analizează un cadru de „multiscenarii” în care geopolitica devine principalul factor de risc.

Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a observat deja impactul conflictului pe piețele financiare. „Creșterea puternică a prețului gazului metan a speriat piețele europene. Bursele au scăzut, iar randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut, pe fondul aversiunii față de risc”. Codirlașu a atenționat că, „dacă însă conflictul durează peste o lună, impactul devine sever: stocurile se epuizează, sunt refăcute la prețuri mai mari, iar acest lucru se traduce prin inflație mai ridicată și o încetinire clară a creșterii economice”.

Băncile au absentat marți de la sesiunile de oferte necompetitive aferente licitațiilor de luni, când Ministerul Finanțelor a împrumutat 994 de milioane de lei. Indicele ROBOR la trei luni, utilizat pentru calcularea costului creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut miercuri la 5,94% pe an, față de 5,76% în ședința precedentă.

Sursa: HotNews