Numărul cauzelor privind infracțiuni ca negarea Holocaustului, propagandă legionară sau apologia persoanelor condamnate pentru crime de război a crescut semnificativ în ultimul an. Conform datelor oferite de Biroul de Informare și Relații Publice al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în 2025, Ministerul Public a primit spre soluționare 248 de cauze, față de 119 în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 108,4%.
## Creșterea cauzelor și inculpărilor
Această creștere este notabilă, dar numărul persoanelor inculpate pentru astfel de delicte rămâne încă foarte mic. Dintre cele 248 de cauze primite, numai 59 au fost soluționate, ceea ce reprezintă mai puțin de un sfert. În urma soluționării acestor cauze, au rezultat doar 20 de trimiteri în judecată, ceea ce reprezintă o creștere de 10 ori față de cele doar două trimiteri în judecată din 2024.
## Situația inculpărilor și condamnărilor
Deși numărul inculpărilor a crescut, reprezintă doar 1/3 din numărul cauzelor soluționate și doar 8% din numărul cauzelor primite. Biroul de presă al Parchetului de pe lângă ICCJ nu precizează care a fost rezultatul acestor inculpări în instanțe, dar până acum, este improbabil să se fi pronunțat vreo condamnare în temeiul OUG 31/2002 în 2025, ca de altfel în 2024. În anul trecut, a început procedura în instanță împotriva fostului candidat la președinție, Călin Georgescu, acuzat de “propagandă legionară și apologia criminalilor de război condamnați, în speță Ion Antonescu”, dar procesul pe fond nu a început încă.
## Perspective și urmări
Această situație ridică întrebări despre eficiența legii și a autorităților în combaterea extremismului și a discriminării. Pe de o parte, creșterea numărului de cauze și inculpări poate fi văzută ca un semn al unei mai mari atenții acordate acestor probleme, dar, pe de altă parte, numărul mic de condamnări și de soluționări efective ridică semne de întrebare despre capacitatea sistemului de justiție de a face față acestor provocări. În contextul în care societatea românească se confruntă cu o serie de provocări legate de discriminare, extremism și intoleranță, este esențial ca autoritățile să ia măsuri ferme și eficiente pentru a combate aceste fenomene și a promova o cultură a toleranței și a respectului pentru drepturile omului.
