Majoritatea românilor, de acord cu o vârstă minimă pentru rețelele sociale Un sondaj recent arată că o majoritate covârșitoare a populației României susține stabilirea unei vârste minime pentru accesul minorilor la rețelele sociale

Majoritatea românilor, de acord cu o vârstă minimă pentru rețelele sociale

Un sondaj recent arată că o majoritate covârșitoare a populației României susține stabilirea unei vârste minime pentru accesul minorilor la rețelele sociale. Aproape două treimi dintre respondenți, mai exact 65,4%, sunt „total de acord” cu această măsură. Rezultatele cercetării, realizate de Institutul pentru Cercetare și Analiză Socială INSCOP, au fost publicate în martie 2026.

Datele mai arată că 16,7% dintre respondenți sunt „oarecum de acord” cu introducerea unei vârste minime, în timp ce 3,6% se declară „oarecum împotrivă”. Un procent de 12,2% din populație este „total împotrivă”, iar 2,1% nu au răspuns sau nu știu. Sondajul a fost realizat în perioada 2-6 martie 2026, pe un eșantion de 1100 de persoane, cu o eroare maximă admisă de 3%.

Preferințe privind vârsta minimă și diferențe de opinie

Dintre cei care sprijină stabilirea unei vârste minime, 27,7% consideră că aceasta ar trebui să fie de 16 ani. Un procent de 17,2% optează pentru 18 ani, iar 16,6% pentru 14 ani. Vârsta de 15 ani este preferată de 8,3% dintre respondenți. Studiul a identificat și diferențe de opinie în funcție de grupurile socio-demografice.

Susținătorii USR, persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din mediul urban, în special din București, sunt mai predispuși să agreeze o vârstă minimă pentru accesul pe rețelele sociale. Votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani și cei cu educație primară sunt mai concentrați pe vârsta de 18 ani. Tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și angajații din sectorul public sunt mai înclinați să considere că accesul pe platformele sociale ar trebui permis de la 14 ani.

Percepția vulnerabilității minorilor și alte grupuri

Respondenta au fost întrebați și care grup consideră că este cel mai vulnerabil în utilizarea rețelelor sociale. Un procent de 48,6% au indicat minorii, 26,2% au menționat întreaga populație, 12,1% au menționat persoanele vârstnice, 8,1% au indicat persoanele cu studii primare.

Votanții PNL și AUR, persoanele sub 30 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din mediul urban consideră mai mult decât restul populației că minorii sunt cel mai vulnerabil grup. Votanții PSD și persoanele cu educație primară consideră întreaga populație vulnerabilă. Votanții PSD și locuitorii din București sunt mai predispuși să considere că persoanele vârstnice sunt cel mai vulnerabil grup.

În contextul acestor rezultate, dezbaterile privind reglementarea accesului minorilor la platformele online și protejarea acestora de pericolele online continuă. Noile date ale sondajului INSCOP apar în dezbaterile publice despre un posibil proiect de lege privind vârsta minimă pentru utilizarea rețelelor sociale.

Sursa: G4Media