Guvernul a reușit să reducă numărul de angajați din sectorul public cu doar 1,9% în primele șase luni de guvernare, adică aproximativ 25.000 de posturi, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Această scădere este mult sub așteptările și angajamentele politice inițiale, care vizau o reducere semnificativă a cheltuielilor publice.
Reducerea inegală a aparatului bugetar
Reducerea numărului de angajați a fost inegală, cu unele instituții care au înregistrat reduceri semnificative, în timp ce altele au crescut numărul de angajați. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a fost campionul reducerilor, cu o scădere de 12,7% a numărului de angajați, adică 196 de posturi eliminate. Ministerul Educației, condus până recent de Daniel David, a înregistrat cea mai mare reducere numerică, cu 18.503 posturi desființate, adică o scădere de 4,8%.
La polul opus, Curtea de Conturi, condusă de Mirela Călugăreanu, a înregistrat o creștere de 5,6% a numărului de angajați, adică 92 de posturi noi. Aceste cifre arată că reducerile au fost aplicate selectiv, fără un mecanism centralizat de control și fără o reformă administrativă reală. “În timp ce unii conducători de instituții au respectat decizia Coaliției de a reduce cheltuielile, inclusiv cele de personal, alții nu doar că nu au făcut acest lucru, ci au procedat exact invers”, a declarat Alin Apostol, specialist în administrație publică.
Reforma administrației, blocată de luni de zile
Tema reducerii aparatului bugetar se suprapune peste blocajul prelungit al reformei administrației publice, discutată în coaliția de guvernare de mai bine de șase luni, fără rezultate concrete. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat că proiectul de reformă elaborat de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, este finalizat de aproximativ patru luni, dar nu a fost încă asumat de premier. “Taxele și impozitele le-am crescut, dar pe reformă și pe restructurări necesare nu am făcut încă un pas, asta e problema”, a declarat Hunor.
Guvernul a anunțat că va reduce cu 10% bugetele pentru cheltuieli de personal în administrația centrală în 2026, însă fără a impune tăieri uniforme de salarii. Purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, a explicat că fiecare ministru va decide modul de aplicare a reducerii bugetare, în funcție de specificul instituției. “Nu va exista o prevedere normativă care să spună «tăiere de salarii cu 10%». Va exista o reducere a bugetului de cheltuieli cu personalul, de 10%, pe care fiecare ministru o va pune în aplicare așa cum consideră adecvat”, a declarat Dogioiu.
Statul nu s-a subțiat, presiunea rămâne pe mediul privat
Specialiștii în administrație publică susțin că această abordare descentralizată explică, cel puțin parțial, de ce reducerea aparatului bugetar a fost până acum limitată și inegală. În același timp, mediul privat și contribuabilii resimt în continuare impactul majorărilor de taxe și impozite operate în 2025, fără ca statul să ofere un semnal clar că își reduce propriile costuri structurale. “Au dreptate din acest punct de vedere”, a afirmat Kelemen Hunor, întrebat despre nemulțumirile mediului privat și ale cetățenilor. Guvernul trebuie să demonstreze că și instituțiile publice sunt solidare cu efortul cerut cetățenilor, și să ofere soluții concrete pentru reducerea cheltuielilor publice și îmbunătățirea eficienței administrației publice.
