DNA sub PNL, pe urmele partidelor anti-PSD

Conform Spotmedia.ro: Acțiuni anticorupție controversate: între justiție și comandă politică

Apariția bruscă a unor acțiuni anticorupție, țintind persoane, companii sau ONG-uri, în absența unui cumul de informații publice care să indice o încălcare a legii, generează suspiciuni de artificialitate și posibile scopuri politice sau influențe ascunse. Într-un astfel de context, numirea Cristinei Chiriac, fostă șefă DNA Iași, susținută de Nicușor Dan, în funcția de Procuror General, a ridicat semne de întrebare, mai ales în lumina investigației declanșate de DNA Iași asupra Cristinei Trăilă (PNL).

Proceduri judiciare la comandă?

La începutul lunii aprilie, Președintele României a semnat decretele de numire a procurorilor șefi, chiar dacă unii dintre aceștia au primit aviz negativ din partea CSM. Nicușor Dan a justificat deciziile printr-o declarație publică, menționând fericirea sa legată de candidatura Cristinei Chiriac la funcția de Procuror General și a domnului Miron pentru DIICOT, după ce aceștia au trecut de filtrele Ministerului Justiției. Totuși, de la acel moment, Parchetul General, DNA și DIICOT par să acționeze în favoarea unor interese politice, stârnind reacții negative în rândul publicului și o posibilă compromitere a actului de justiție. Se vehiculează ideea unei alianțe tacite între sistemul juridic, PSD și anumiți magistrați, vizând demontarea partidelor PNL și USR, după ce acestea au decis să nu mai formeze alianțe politice cu PSD.

Cristina Trăilă, noua țintă a DNA

Recent, DNA Iași, instituția condusă anterior de Cristina Chiriac, a demarat o investigație împotriva Cristinei Trăilă, secretar general-adjunct în Guvernul condus de Ilie Bolojan și fost deputat PNL. Presa apropiată PSD a exploatat subiectul pentru a critica activitatea Guvernului Bolojan și pe oamenii săi. Trăilă este suspectată de complicitate la folosirea influenței pentru obținerea de foloase necuvenite. Investigția pare a fi declanșată de faptul că Trăilă ar fi permis accesul omului de afaceri Fănel Bogos la Ilie Bolojan, pentru a discuta despre problemele sale cu Autoritatea Sanitar-Veterinară. Deși intervenția lui Bogos nu a avut efecte concrete, DNA pare să fi invocat ocazia pentru a viza persoane din PNL.

Modelul investigațiilor selective

Articolul sugerează că aceasta nu este o situație singulară. Publicația spotmedia.ro a scris anterior despre operațiunea DIICOT de la Dumbrava, Bihor, considerată o punere în scenă menită să-l compromită pe Ilie Bolojan. Ulterior, procurorii anti-mafia ar fi fost folosiți în scopuri politice. În iunie, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a fost plasat sub control judiciar de către procurorii DNA într-un caz de corupție legat de finanțarea campaniei electorale. Se subliniază contrastul cu situația lui Călin Georgescu, care a desfășurat o campanie electorală de milioane de euro, fără a fi interogat cu privire la proveniența fondurilor.

Amendamentul Fritz și lupta cu opoziția

În cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz, s-au mobilizat procurori, judecători, parlamentari PSD și AUR, alături de judecători CCR, cu scopul declarat de a-l înlătura din funcție, fiind un lider USR care nu susține un guvern PSD. Mulți consideră aceste cazuri simple coincidențe, dar autorul articolului susține că logica inversă este mai relevantă.

Când apar investigațiile anticorupție?

În general, marile cazuri de corupție devin publice în urma unor dezvăluiri ample sau a unor evenimente șocante. Investigațiile DNA asupra lui Iulian Dumitrescu, președintele CJ Prahova, au fost declanșate în urma bogăției afișate și a numeroaselor articole de presă care prezentau fapte ce sugerau încălcări ale legii. În cazul Nordis, investigația a început după un documentar Recorder, care a expus zeci de persoane înșelate de firmă.

Prin urmare, autorul concluzionează că atunci când o acțiune anticorupție apare brusc, fără un istoric de informații publice care să indice o posibilă încălcare a legii, aceasta pare a fi artificială și motivată de comenzi politice sau de interese ale unor grupuri de influență. Se precizează că procurorii români nu se autosesizează, ci acționează fie la ordin, fie în urma unei reacții publice intense cauzate de evenimente majore sau dezvăluiri de presă.

Sistemul juridic pare să diferențieze clar între fapte concrete de corupție, precum cele legate de Nordis sau Sorin Grindeanu, și acuzațiile aduse unor persoane precum Viorel Pașca, Ciprian Ciucu, Dominic Fritz sau Cristina Trăilă, în cazul cărora nu există un istoric de corupție evident în spațiul public. Nicușor Dan a declarat recent că este mulțumit de activitatea procurorilor, sugerând o acceptare a direcției acțiunilor acestora. Irosirea resurselor publice în investigații nefondate, la comandă politică, este considerată, de asemenea, o formă de corupție.

Sursa: Spotmedia.ro