Internetul, inundat de falsuri generate de Inteligența Artificială
Pierderile financiare provocate de fraudele bazate pe conținut modificat cu ajutorul inteligenței artificiale au depășit 1,5 miliarde de dolari la nivel global în ultimul an. Odată cu evoluția tehnologiei, imaginile, videoclipurile și chiar meme-urile generate de AI devin tot mai greu de distins de realitate, stârnind îngrijorări majore în rândul experților și al publicului larg.
Aplicații anti-fake: o cursă contracronometru
Companii tehnologice și centre de cercetare din întreaga lume dezvoltă sisteme menite să identifice și să limiteze efectele acestor fraude digitale. Numeroase aplicații, unele chiar gratuite, sunt deja disponibile publicului. Acestea promit să detecteze imaginile false prin analiza atentă a pixelilor, a distorsiunilor sau a amprentelor digitale specifice sistemelor de generare.
Printre instrumentele disponibile se numără IMGDetector.ai, RealReveal, AI or Not și Vericta. Compania spaniolă VERICTA a dezvoltat un sistem care poate determina în câteva secunde autenticitatea unei imagini sau a unui videoclip.
Încrederea în imagini, pusă la încercare
Georgina VIAPLANA, co-fondatoarea VERICTA, atrage atenția asupra fragilității tot mai mari a încrederii în imagini. Potrivit acesteia, imaginea nu și-a pierdut valoarea, dar oamenii tind să o accepte ca fiind reală fără să mai verifice. Puterea unei imagini o face o țintă ideală pentru manipulare.
În mediul de afaceri, verificarea autenticității a devenit o necesitate. Sectorul asigurărilor, comerțul electronic și domeniul imobiliar sunt doar câteva exemple concrete unde imaginile pot fi folosite pentru a induce în eroare.
Provocări și soluții în lupta cu deepfake-urile
Specialiștii în securitate cibernetică avertizează că instrumentele de detectare nu vor fi niciodată perfecte. HERVE LAMBERT, reprezentantul companiei PANDA SECURITY, subliniază că evoluția continuă a tehnologiei generează o competiție permanentă între sistemele de detectare și cele de generare a conținutului fals. „Este o veritabilă cursă a înarmării digitale: fiecare progres în detectare duce la progrese în falsificare”, afirmă LAMBERT.
LAMBERT consideră că eficiența acestor instrumente depinde în mare măsură de cultura digitală a utilizatorilor. Statisticile arată că majoritatea oamenilor nu verifică autenticitatea informațiilor, iar un procent ridicat consideră că dispozitivele lor nu au nevoie de protecție.
Pentru combaterea conținutului fals, experții indică trei direcții esențiale: reglementarea utilizării inteligenței artificiale, responsabilizarea platformelor online și creșterea alfabetizării digitale și a gândirii critice. Etichetarea obligatorie a imaginilor generate de AI ar putea ajuta, dar nu reprezintă o soluție completă. Metadatele și filigranele pot fi manipulate.
