Deputatul USR, Alexandru Dimitriu, a anunțat recent că va depune cerere pentru încetarea mandatelor a patru judecători ai Curții Constituționale a României (CCR), care sunt acuzați de a boicota ședințele și de a bloca o decizie în privința proiectului de eliminare a pensiilor speciale. Această decizie a fost motivată de refuzul judecătorilor de a participa la deliberări, ceea ce a determinat blocajul în adoptarea unei decizii finale cu privire la acest proiect.
Blocarea deciziei și consecințele legale
Potrivit lui Alexandru Dimitriu, “Conform legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, mandatul unui judecător al CCR poate înceta în cazul încălcării grave a obligației de a-și exprima votul afirmativ sau negativ, abținerea nefiind permisă”. Articolul 64 din Legea Curții Constituționale stabilește obligațiile judecătorilor, printre care se numără și “să-și exprime votul afirmativ sau negativ, abținerea de la vot nefiind permisă”. În plus, articolul 67 reglementează condițiile în care încetează mandatul de judecător CCR, incluzând “încălcarea gravă a obligațiilor prevăzute la art.64”.
Situația actuală și perspectivele
Același articol prevede că încetarea mandatului pentru încălcarea obligațiilor prevăzute de art. 64 “se hotărăște în plen, cu votul majorității judecătorilor Curții”. Aceasta înseamnă că sunt suficienți cinci judecători pentru a dispune încetarea mandatelor celorlalți patru. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a lăsat să se înțeleagă că duminică, atunci când au părăsit ședința de deliberări, cei patru judecători numiți de PSD nu ar fi înaintat o cerere oficială de întrerupere a deliberărilor, așa cum stabilește legea CCR. Ea a afirmat că “ședința de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi și nu o să se termine până la următorul termen”, adică până pe 16 ianuarie.
În contextul în care proiectul de eliminare a pensiilor speciale este un subiect de mare interes public, blocajul creat de judecătorii CCR a stârnit reacții puternice din partea unor membri ai societății civile și ai clasei politice. Dezvoltările viitoare în acest caz vor fi cu siguranță urmărite cu interes de către toți cei implicați, iar evoluția situației va fi influențată de modul în care vor fi interpretate și aplicate prevederile legale în vigoare. Între timp, atenția publică rămâne focalizată pe măsurile care vor fi luate pentru deblocarea acestei situații și pentru asigurarea unui cadru legal funcțional în România.
