Pe scurt: Profesorul Valerius M. Ciucă, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și fost judecător al Tribunalului Uniunii Europene, consideră că cei patru judecători ai Curții Constituționale a României care au părăsit ședința de duminică, blocând deliberarea asupra reformei pensiilor magistraților, au comis o încălcare gravă a regulilor fundamentale ale oricărui proces și este “echivalentă cu autodemisia”.
Detaliile complete
Profesorul Valerius M. Ciucă susține că neprezentarea în deliberare în orice ordin jurisdicțional este echivalentă cu autodemisia. El afirmă că dizidența sau opinia separată sunt legitime într-o instanță, însă “niciodată dezerțiunea”, pe care o compară cu trădarea în cazul comandanților militari. Potrivit lui Ciucă, un judecător care neagă deliberării, momentul suprem al oricărei judecăți, valoarea-i ontologică, de formatoare de drept, își pierde, ipso facto, această nobilă calitate.
Cei patru judecători numiți de Partidul Social Democrat care au boicotat ședința de duminică dedicată reformei pensiilor speciale ale magistraților sunt Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Ei au încercat, în cursul zilei de duminică, stabilirea unui nou termen de judecată după 15 ianuarie. Motivul pentru care aceștia doresc amânarea unei decizii este lipa unei majorități necesare pentru a bloca reforma.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Context și relevanță
Contextul în care se desfășoară această situație este acela al unei reforme a pensiilor magistraților care a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională a României pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. Guvernul a prezentat un nou proiect, care a fost sesizat de către Înalta Curte de Casație și Justiție, iar acum este pe ordinea de zi a Curții Constituționale.
Relevanța acestei situații este legată de faptul că se pune problema unei posibile crize constituționale dacă judecătorii nu vor putea lua o decizie cu privire la reforma pensiilor magistraților. De asemenea, se ridică întrebări cu privire la independența justiției și la modul în care este percepută de către societate.
Ce înseamnă pentru public
Pentru public, această situație înseamnă o posibilă instabilitate a sistemului juridic și o îndoială cu privire la capacitatea justiției de a funcționa în mod corect. De asemenea, se pune întreberea dacă reforma pensiilor magistraților va putea fi adoptată și dacă va avea un impact pozitiv sau negativ asupra sistemului juridic.
Implicațiile practice ale acestei situații pot fi multiple. Pe de o parte, o posibilă criză constituțională poate avea un impact negativ asupra imaginii României la nivel internațional. Pe de altă parte, o reformă a pensiilor magistraților care este considerată echitabilă și corectă poate avea un impact pozitiv asupra sistemului juridic și asupra percepției publice cu privire la justiție.
Întrebări și răspunsuri
Care sunt faptele principale? Faptele principale sunt legate de boicotul ședinței de duminică a Curții Constituționale a României de către cei patru judecători numiți de PSD, care a împiedicat deliberarea asupra reformei pensiilor magistraților.
De ce este relevant acum? Situația este relevantă acum deoarece se pune problema unei posibile crize constituționale și a impactului pe care o reformă a pensiilor magistraților ar putea avea asupra sistemului juridic și asupra percepției publice cu privire la justiție.
