Demența la 40-50 ani: 6 semne la schimbările de personalitate

Conform Doctorulzilei.ro: Primele semne ale demenței pot apărea înainte de uitare

Schimbările subtile de personalitate și comportament, petrecute în jurul vârstei de 40-50 de ani, ar putea fi indicatori timpurii ai demenței, sugerând că boala nu debutează întotdeauna cu pierderi de memorie evidente. Specialiștii subliniază că modificările în felul în care o persoană gândește, simte și reacționează pot apărea cu ani sau chiar decenii înainte de un diagnostic cert.

Profesorul Gill Livingston, expert în psihiatria persoanelor vârstnice la University College London (UCL), a declarat că familiile observă frecvent schimbări în comportamentul, încrederea și reacțiile emoționale ale persoanelor afectate, cu mult timp înainte de a se pune un diagnostic. Cercetări îndelungate, care au urmărit mii de angajați britanici, au indicat o asociere între anumite trăsături de personalitate manifestate la vârsta de mijloc și un risc crescut de demență mai târziu în viață.

Șase schimbări de personalitate care pot ridica semne de întrebare

Aceste manifestări nu implică automat dezvoltarea demenței, însă devin îngrijorătoare atunci când reprezintă o abatere clară de la comportamentul obișnuit al persoanei.

Un prim indicator important identificat de cercetători este scăderea încrederii în sine. Persoanele care au raportat o astfel de pierdere a încrederii în jurul vârstei de 40-50 de ani au prezentat un risc cu aproximativ 50% mai mare de a dezvolta demență ulterior, chiar și după luarea în considerare a factorilor genetici, educaționali, cardiovasculari sau a stilului de viață. Experții sugerează că această scădere a siguranței de sine ar putea reflecta modificări cerebrale timpurii.

Dificultatea de a face față problemelor cotidiene este un alt semnal. Persoanele care anterior gestionau ușor situații complexe pot începe să se simtă copleșite de sarcini normale, să evite deciziile sau să perceapă presiunea ca fiind insurmontabilă. Acest lucru ar putea fi legat de o scădere a „rezervei cognitive”, capacitatea creierului de a se adapta și de a rezolva probleme.

Reducerea empatiei și a apropierii emoționale a fost, de asemenea, observată la persoanele cu risc crescut de demență. Aceasta se poate manifesta prin retragere emoțională, lipsă de interes pentru cei din jur, scăderea implicării în relații sau modificări ale reacțiilor obișnuite față de ceilalți. Profesorul Geir Selbaek de la Universitatea din Oslo a explicat că persoanele mai conștiincioase tind să adopte comportamente protectoare pentru sănătate.

Nervozitatea permanentă și starea de tensiune sunt asociate cu un risc crescut de demență. Stresul cronic ar putea afecta sănătatea creierului prin creșterea inflamației. „Nivelurile crescute de stres duc la niveluri mai mari de inflamație în corp, iar ambele pot afecta sănătatea creierului”, a precizat profesorul Selbaek.

Nemulțumirea constantă față de propriile rezultate este un alt semnal. Senzația persistentă că lucrurile nu sunt făcute suficient de bine, chiar dacă anterior persoana avea încredere în propriile capacități, poate indica un risc crescut de declin cognitiv. Aceasta se poate manifesta printr-un perfecționism exagerat apărut brusc sau îndoieli permanente.

În cele din urmă, problemele de concentrare, precum pierderea ușoară a firului unei conversații sau dificultatea de a finaliza sarcini obișnuite, sunt printre simptomele asociate cu un risc crescut. Totuși, lipsa concentrării poate avea multiple cauze, inclusiv stres, depresie sau tulburări de somn.

Factorii stilului de viață și sănătatea creierului

Medicii atrag atenția că modificările de comportament pot avea numeroase cauze, inclusiv menopauza, stresul prelungit, depresia sau evenimentele dificile din viață. Un semnal de alarmă apare atunci când o schimbare este nouă, persistentă și diferită de trăsăturile anterioare ale persoanei.

Cercetările sugerează că o parte semnificativă a cazurilor de demență este legată de factori ce pot fi modificați. Măsuri precum menținerea relațiilor sociale, activitatea fizică regulată, controlul tensiunii arteriale și al diabetului, tratarea depresiei și anxietății, reducerea stresului cronic și păstrarea unor rutine zilnice pot susține sănătatea creierului. Identificarea timpurie a schimbărilor poate oferi posibilitatea unor intervenții menite să încetinească declinul cognitiv.

Sursa: Doctorulzilei.ro