Înghețarea salariilor în sectorul public, o măsură de austeritate necesară, dar insuficientă, conform economistului Cristian Păun Proiectul de buget pentru anul în curs prevede înghețarea salariilor în sectorul public, o măsură care, în opinia economistului Cristian Păun, echivalează cu o reducere a veniturilor

Înghețarea salariilor în sectorul public, o măsură de austeritate necesară, dar insuficientă, conform economistului Cristian Păun

Proiectul de buget pentru anul în curs prevede înghețarea salariilor în sectorul public, o măsură care, în opinia economistului Cristian Păun, echivalează cu o reducere a veniturilor. Acesta consideră că, deși necesară pentru corectarea bugetară, măsura nu este suficientă pentru a rezolva problemele structurale ale economiei românești.

Conform analizei sale, creșterile salariale pentru cei care promovează sau intră pe o nouă grilă de salarizare nu vor fi semnificative. În termeni nominali, salariile vor rămâne constante, în timp ce în termeni reali, vor scădea din cauza inflației. „Se realizează o corecție bugetară importantă prin înghețarea acestor salarii și este foarte bine că este așa. Asta este primul element pozitiv din acest proiect de buget”, a explicat Păun.

Fondurile europene, o prioritate de urmat

Economistul apreciază accentul pus pe atragerea fondurilor europene în proiectul de buget. Păun subliniază importanța fondurilor europene, în special a celor din PNRR, deoarece statul trebuie să cheltuiască mai întâi banii și apoi să îi recupereze de la Uniunea Europeană. Aceasta presupune o lichiditate consistentă în buget pentru a asigura absorbția fondurilor. „Este foarte important să existe lichiditate în buget astfel încât aceste fonduri să poată fi absorbite”, a menționat Păun.

Critici la adresa programelor naționale de investiții

Pe de altă parte, Cristian Păun critică programele naționale de investiții care dublează finanțările europene, precum programul Anghel Saligny. El consideră că acestea pot duce la risipă și la o gestionare ineficientă a resurselor. „Noi avem fonduri europene, pe astea trebuie să ne concentrăm. Ele sunt suficiente pentru dezvoltare inclusiv la nivel local și regional. Nu ar trebui să mai avem programe paralele care se bat cap în cap cu fondurile europene. Acolo se sifonează banii, acolo sunt banii care sunt ușor de cheltuit și mai greu de verificat”, a punctat economistul.

Echilibrul bugetar este, în viziunea economistului, grav afectat de nivelul ridicat al deficitului și al datoriei publice, ceea ce generează costuri considerabile cu dobânzile. „Orice sumă de bani pe care o adaugi pe cheltuieli duce deficitul în sus. Iar deficitul înseamnă datorie și dobânzi foarte mari. Suma pe care o plătim pe dobânzi depășește bugetul de la educație sau cheltuielile de capital pe care le facem, ceea ce este aberant.” Păun a ilustrat această situație cu un exemplu sugestiv: „60 de miliarde de lei înseamnă peste 10 miliarde de euro, adică aproximativ o mie de kilometri de autostradă. Noi anual, din dobânzi, pierdem 1.000 km de autostradă. Este o inconștiență.”

În ceea ce privește împrumuturile, Păun a menționat că România a avut norocul de a se împrumuta înainte ca tensiunile internaționale să crească dobânzile. „Am avut noroc că am reușit să ne împrumutăm aproximativ jumătate din banii de care avem nevoie anul acesta chiar înainte de izbucnirea conflictului. Am obținut dobânzi și scadențe destul de bune. Dacă ratam împrumutul cu o săptămână sau două, totul era mult mai scump și cu scadențe mult mai mici. Asta va fi perioada următoare”, a avertizat economistul.

Guvernul a anunțat recent o revizuire a prognozelor economice pentru anul în curs, pe fondul evoluțiilor inflaționiste și al instabilității geopolitice.

Sursa: Digi24