Deficitul bugetar, la jumătate: România crește veniturile, taie cheltuielile

Performanță bugetară și măsuri luate

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța acestor rezultate, menționând că reducerea deficitului s-a realizat printr-un control mai riguros al cheltuielilor curente și printr-o utilizare îmbunătățită a fondurilor europene și a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Nu suntem într-o zonă de confort și nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare,” a declarat ministrul, adăugând că a doua parte a anului va fi, de asemenea, crucială, în special în contextul discuțiilor cu agențiile de rating. Aceste cifre ajută la argumentarea direcției pe care România o urmează, menținând investițiile și absorbind eficient fondurile europene, ceea ce consolidează credibilitatea țării în fața partenerilor și a piețelor financiare.

Evoluția veniturilor și cheltuielilor

Veniturile bugetare totale au înregistrat o creștere de 9,2% în primele cinci luni, ajungând la 279,5 miliarde de lei. Această creștere, reflectată și în ponderea în PIB, este susținută în principal de veniturile fiscale, precum TVA, impozitul pe salarii și venit, și impozitele pe proprietate. Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 29,22 miliarde de lei, marcând o creștere de 13,7%, influențată de avansul impozitului pe dividende și de încasările din Declarația unică. Contribuțiile de asigurări au totalizat 93,62 miliarde de lei, în creștere cu 7,4%, beneficiind de extinderea bazei de impozitare și de încasările aferente Declarației unice. Încasările din impozitul pe profit au atins 10,97 miliarde de lei, cu o creștere de 4,5%, în timp ce veniturile nete din TVA au crescut substanțial, cu 22,9%, ajungând la 60,20 miliarde de lei, datorită modificării cotelor de TVA. Veniturile din accize au însumat 19,27 miliarde de lei, cu o creștere de 4,1%, în mare parte datorită avansului încasărilor din accizele pentru produsele energetice.

Pe partea de cheltuieli, bugetul general consolidat a consemnat o scădere nominală de 1,5% în primele cinci luni, totalizând 315,43 miliarde de lei. Această reducere, care a dus ponderea cheltuielilor în PIB la 15,3%, s-a concentrat pe limitarea cheltuielilor curente, fără a afecta investițiile publice majore sau proiectele finanțate din fonduri europene. Cheltuielile de personal au scăzut cu 2,9 miliarde de lei, ca urmare a limitării sporurilor și a cheltuielilor salariale, ponderea lor în PIB reducându-se la 3,3%. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 40,94 miliarde de lei, în creștere cu 6,9%, determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății. Cheltuielile pentru investiții au crescut, ajungând la 44,73 miliarde de lei, din care peste 71% provin din fonduri externe nerambursabile și PNRR. Această reorientare către finanțarea europeană permite menținerea unui nivel ridicat al investițiilor în paralel cu consolidarea fiscală. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 3,95 miliarde de lei, ajungând la 26,81 miliarde de lei, reprezentând 1,3% din PIB. Cheltuielile cu asistența socială au scăzut ușor cu 0,7%, ajungând la 105,45 miliarde de lei, influențate de măsurile fiscal-bugetare adoptate.

Execuția bugetară la cinci luni transmite un semnal pozitiv către investitori și partenerii europeni, demonstrând capacitatea României de a realiza consolidare fiscală fără a bloca investițiile publice, într-un context economic provocator.

Sursa: Cursdeguvernare.ro