De ce un „job bun” nu mai e suficient în România

Burnout și redefinirea succesului

Discuțiile sincere cu prietenii, colegii și oameni din industrie converg, adesea, către întrebări existențiale despre muncă: „Merită ritmul ăsta?”, „Pentru ce trag, de fapt?”, „Am uitat cum e să nu simți burnout”. Această preocupare nu este întâmplătoare, ci derivă din contextul economic presant. Companii importante, inclusiv nume mari din tehnologie, au anunțat concedieri masive.

Ideea unui job sigur într-o corporație, cu beneficii și traseu clar de promovare, nu mai garantează liniștea. Inflația, stagnarea salariilor și creșterea costului vieții au demonstrat fragilitatea așa-numitei stabilități. Angajații se confruntă cu întrebări spinoase despre controlul asupra carierei lor, ceea ce a dus la ascensiunea „portfolio careers”. Consultanța, freelancingul sau proiectele secundare devin forme de protecție.

Separarea muncii de identitate

O schimbare majoră constă în separarea dintre job și identitate. Generațiile mai tinere, precum Gen Z și milenialii, contestă fuziunea dintre profesie și cine suntem. Munca este importantă, dar nu este totul. În același timp, mitul suprasolicitării începe să se estompeze.

Burnoutul a devenit o realitate. Epuizarea cronică, anxietatea și sentimentul de gol interior sunt tot mai prezente. Oamenii realizează că nu mai doresc succes cu orice preț. Deciziile de carieră sunt filtrate prin trei criterii clare: bani, sens și wellbeing.

Criteriile noii generații: bani, sens și wellbeing

Oana Ioniță observă o schimbare culturală profundă. Angajații nu mai sunt dispuși să își sacrifice sănătatea mentală, relațiile și timpul personal pentru promisiuni vagi. Mulți caută alternative dacă un job nu îndeplinește criteriile legate de finanțe, scop și bunăstare.

Această tendință reflectă o schimbare majoră în modul în care oamenii înțeleg munca și succesul, punând accent pe echilibru și împlinire personală.

Sursa: Ziarul Financiar