Cer acoperit de nori Cluj 16°C Ploaie puternică Timișoara 16°C Cer fragmentat Iași 19°C Cer senin Constanța 22°C
ULTIMA ORA
Prețurile la gaze în Europa: De ce continentul este mai vulnerabil decât Asia Criza energetică din Europa continuă să genereze valuri de instabilitate, cu prețuri la gaze volatile și reacții exacerbate la tensiunile geopolitice
Tehnologie

Prețurile la gaze în Europa: De ce continentul este mai vulnerabil decât Asia Criza energetică din Europa continuă să genereze valuri de instabilitate, cu prețuri la gaze volatile și reacții exacerbate la tensiunile geopolitice

4 martie 2026, 15:16 Mihai Constantinescu

Prețurile la gaze în Europa: De ce continentul este mai vulnerabil decât Asia

Criza energetică din Europa continuă să genereze valuri de instabilitate, cu prețuri la gaze volatile și reacții exacerbate la tensiunile geopolitice. Spre deosebire de Asia, care absoarbe șocurile cu mai multă ușurință, Europa pare să fie prinsă într-o capcană a vulnerabilității crescute, accentuată de deciziile politice din ultimii ani.

În timp ce continentul asiatic primește volume importante de gaze naturale lichefiate (GNL) și reacționează relativ calm, Europa manifestă o stare de panică. Această diferență majoră este legată nu doar de volumele importate, ci de stabilitatea sistemului energetic. „După 2022, Europa nu a cumpărat doar GNL. A cumpărat incertitudine permanentă”, subliniază un expert pentru Agerpres.

Contractele pe termen lung și piața liberă

Unul dintre factorii cheie ai acestei diferențe de reacție îl reprezintă abordările diferite în ceea ce privește contractele de aprovizionare. Asia se bazează pe acorduri pe termen lung, adesea indexate la prețul petrolului, ceea ce asigură o oarecare stabilitate a prețurilor. Europa, în schimb, este angajată într-o competiție pe piața liberă pentru surplusuri, fiind astfel expusă în mod direct fluctuațiilor financiare.

„Prețul nu mai este determinat doar de molecule, ci de fluxuri financiare tranzacționate la Title Transfer Facility (TTF). TTF nu este doar un hub fizic. Este un instrument financiar. Acolo, gazul este un obiect de speculație și tranzacționare algoritmică”, este de părere specialistul. Această „financiarizare” face ca piața europeană să reacționeze instantaneu la riscurile anticipate, amplificând volatilitatea în cazul unei crize sau tensiuni geopolitice.

Politica energetică și rolul energiei nucleare

Un alt element care exacerbează criza este abordarea diferită a energiei nucleare. În timp ce unele state europene reconsideră importanța acesteia, Germania a ales să închidă centrale nucleare funcționale, crescând presiunea pe gaze. „În timp ce Franța încearcă să-și recapitalizeze flota nucleară, iar alte state europene reconsideră energia atomică, decizia Germaniei de a închide centralele nucleare funcționale a crescut presiunea pe gaz exact în momentul cel mai prost”, afirmă expertul.

Acest lucru a condus la o dependență mai mare de importurile volatile și la o „transformare” a energiei într-un activ financiar pur. „Europa nu a cumpărat doar GNL. A cumpărat dependență de sentiment. Iar sentimentul este cel mai scump combustibil dintre toate”.

Creșterea anticipată a costului GNL pune presiune pe economie, inflație și politică. Deciziile strategice din ultimul deceniu și liberalizarea completă a pieței energetice par să fie adevăratele cauze ale crizei actuale.

În contextul actual, Comisia Europeană a propus recent măsuri de stimulare a producției de energie regenerabilă și de reducere a dependenței de importurile de gaze naturale, încercând să atenueze efectele crizei energetice.

Sursa: Playtech.ro