Factori Cheie
- Mesele luate pe fugă, în picioare, au devenit o obișnuință.
- Dar ce efecte are acest obicei asupra digestiei și stării noastre de sănătate.
Mesele luate pe fugă, în picioare, au devenit o obișnuință. Dar ce efecte are acest obicei asupra digestiei și stării noastre de sănătate? Specialiștii avertizează asupra unor aspecte importante.
Micul dejun la chiuvetă, prânzul în picioare. Un stil de viață alert a făcut ca mesele „așezate” să devină un lux. Dar este oare mâncatul în picioare o problemă, dincolo de lipsa de confort? Răspunsul nu este simplu, dar specialiștii în digestie au câteva sfaturi importante.
Gravitația, aliatul digestiei
Atunci când vine vorba de digestie, poziția corpului joacă un rol important. Medicii sugerează că este esențial să lucrăm cu gravitația, și nu împotriva ei. Indiferent dacă stăm jos sau în picioare, este important să mâncăm într-o poziție verticală. Cea mai mare greșeală este să mâncăm culcați sau să ne întindem imediat după masă.
„Un mod foarte frecvent de a declanșa arsuri la stomac este să mănânci și apoi să te întinzi imediat. Pe măsură ce acidul gastric este secretat și amestecă alimentele, acesta poate urca înapoi dacă nu folosești gravitația pentru a ajuta digestia”, explică Dr. Carolyn Newberry.
De obicei, durează cel puțin două ore pentru ca alimentele să treacă din stomac în intestin, motiv pentru care nu este recomandat să mâncăm chiar înainte de culcare.
Graba, dușmanul digestiei
Mâncatul în picioare, în sine, nu este neapărat problematic. Problema majoră apare atunci când mâncăm repede, pe fugă. Graba poate duce la balonare, disconfort și supraalimentare pentru că nu acordăm atenție semnalelor corpului. Înghițirea de aer și mestecarea insuficientă a alimentelor afectează procesul digestiv.
Sistemul digestiv funcționează cel mai bine într-o stare relaxată. De aceea, specialiștii recomandă să mâncăm încet, să luăm înghițituri mici și să mestecăm bine. „Digestia începe în gură”, spune Dr. Newberry, referindu-se la enzimele din salivă care descompun nutrienții încă din primele etape.
Un ritm mai lent ne ajută și să ne dăm seama când suntem sătui. Semnalele de sațietate apar cu întârziere, la aproximativ 20 de minute după ce începem să mâncăm. Dacă mâncăm lent, îi dăm corpului timp să transmită aceste semnale și evităm excesul alimentar.
Mișcarea și efectele sale
Un alt dezavantaj al mâncatului pe fugă este tendința de a ne mișca prea mult în timpul mesei. Mâncatul în timp ce mergem sau alergăm nu este recomandat, deoarece crește riscul de înec și are efecte similare cu mâncatul în grabă.
Chiar și schimbările bruște de poziție imediat după masă pot fi problematice. „Dacă mănânci mult și te ridici brusc, poți simți amețeală din cauza modificărilor fluxului sanguin”, explică Dr. Newberry. De aceea, activitățile intense nu sunt recomandate imediat după masă. O plimbare ușoară este benefică, dar exercițiile solicitante ar trebui amânate: aproximativ 30 de minute după o gustare și până la două ore după o masă consistentă.
Corpul este „programat” să digere în stare de calm. Sistemul nervos parasimpatic este cel responsabil cu digestia. Acesta permite corpului să se relaxeze, astfel încât sângele să ajungă la intestine, iar digestia să se desfășare corect.
