Țările din Europa de Est, mai vulnerabile la scumpirea petrolului
Europa Centrală și de Est se confruntă cu o potențială criză energetică, pe fondul creșterii prețurilor la petrol și gaze, exacerbata de conflictul din Iran. Statele membre din această regiune sunt mai expuse la impactul economic negativ, în comparație cu alte țări europene. Inflația ridicată și dependența de resursele energetice sunt principalele cauze ale acestei vulnerabilități.
Inflația persistentă și măsuri de protecție socială
Țările din Europa de Est au resimțit puternic efectele exploziei prețurilor la energie, încă din 2022, odată cu războiul din Ucraina. Ungaria a înregistrat o inflație de 25%, iar alte țări, precum Slovacia, Cehia, Polonia și statele baltice, au avut creșteri de peste 15%. Deși nivelurile actuale sunt mai scăzute, România înregistrează încă o inflație de aproximativ 8%, în timp ce Slovacia și Croația se situează în jurul valorii de 4%.
Guvernele din regiune au adoptat diverse măsuri pentru a atenua efectele scumpirii energiei. Croația a plafonat prețurile la benzină, în timp ce Ungaria a impus și ea plafoane de preț la combustibili. Polonia va introduce controlul prețurilor la benzină, chiar din această săptămână și a redus TVA-ul la combustibili. Cehia analizează plafonarea marjelor de profit ale distribuitorilor de carburanți și subvenționează parțial facturile la energie ale gospodăriilor.
Impactul asupra economiei și industriei
Economiștii Goldman Sachs estimează că o creștere de 10% a prețului petrolului ar reduce creșterea economică a țărilor din Europa de Est cu 0,4 puncte procentuale, cu un impact de două ori mai mare decât în zona euro. În plus, o astfel de creștere ar duce la o majorare medie a inflației cu 0,45 puncte. Polonia și Ungaria sunt considerate cele mai expuse la aceste riscuri.
Industria, adesea energointensivă, riscă să sufere din cauza costurilor energetice crescute și a slăbirii cererii interne și externe, cu posibile repercusiuni asupra producției industriale. Economiștii ING consideră că țările din Europa Centrală se confruntă cu „un șoc al cererii care nu ar trebui să ducă la o reacție de politică monetară decât în cazul apariției efectelor secundare”. Concret, transmiterea creșterii prețurilor la energie către alte bunuri.
În ciuda măsurilor de protecție, impactul economic al acestei noi crize energetice rămâne incert. În martie, inflația în Polonia a atins 3%, o creștere față de 2,4% în luna precedentă.
