Cluj 4°C
Timișoara 11°C
Constanța 4°C
De ce a dispărut misterul mormintelor megalitice acum 5000 de ani în Europa?
Europenii au încetat să mai construiască morminte megalitice complexe spre sfârşitul mileniului al IV-lea î.Hr., marcând o schimbare bruscă în practicile funerare. Un nou studiu sugerează că această dispariție ar putea fi legată de o prăbușire demografică majoră, cunoscută sub numele de „declinul neolitic”. Cercetările au analizat ADN-ul unor indivizi îngropați într-un mormânt din apropierea Parisului, oferind noi indicii despre misterul din spatele acestui fenomen.
Descoperiri genetice surprinzătoare
Analizele genetice efectuate pe 132 de indivizi îngropați în mormântul neolitic din Bury au dezvăluit două faze distincte de utilizare. Prima fază, între anii 3200 și 3100 î.Hr., a fost asociată cu indivizi de origine locală. A doua fază, care a început în jurul anului 2900 î.Hr., a inclus indivizi cu origini în Peninsula Iberică și sudul Franței. Această schimbare sugerează o înlocuire a populației.
Frederik Seersholm, autorul studiului, a declarat că a fost observată „o ruptură genetică clară între cele două faze de înmormântare”. El a adăugat că oamenii care au folosit mormântul înainte și după colaps par să aparțină unor populații complet diferite, indicând un eveniment major. Aceste rezultate coincid cu descoperiri similare din alte morminte neolitice din Germania, Danemarca și Suedia, confirmând un declin neolitic extins.
Cauzele declansarii evenimentelor
Noii veniți au adus cu ei și schimbări culturale, în special în practicile funerare. În Bury, în prima fază, corpurile erau așezate aliniate cu axa mormântului, în poziție întinsă. Ulterior, nu mai exista această aliniere, iar corpurile erau depuse în poziții chircite. Cercetătorii au observat, de asemenea, un număr neobișnuit de mare de schelete de copii și sugari în prima fază, sugerând o mortalitate ridicată.
În rămășițele din prima fază au fost identificate urme de ADN ale unor agenți patogeni periculoși, precum Yersinia pestis, bacteria responsabilă de ciumă, ridicând posibilitatea ca declinul neolitic să fi fost provocat, cel puțin parțial, de o epidemie. Martin Sikora, un alt cercetător implicat în studiu, a menționat că „încărcătura totală de boli ar fi putut fi unul dintre factorii importanți”.
Un vid demografic și consecințele sale
Rezultatele cercetărilor sugerează că abandonarea construcției mormintelor megalitice a fost legată de o scădere masivă a populației în Europa. După o perioadă de pauză, aceste morminte au fost reutilizate de alte culturi, care s-au extins în teritoriile rămase libere.
Cercetătorii spun că atât migrația dinspre Peninsula Iberică, cât și expansiunea din stepe au fost răspunsuri la declinul neolitic, deoarece scăderea populației a creat un vid demografic. Studiul a fost publicat în revista Nature Ecology and Evolution.
