Cluj 1°C
Constanța 4°C
Datorii record pentru România: Ce urmează după explozia creditelor?
Experții de la Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială trag un semnal de alarmă: economia globală se confruntă cu al treilea șoc major într-un interval scurt de timp. După crizele generate de pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu se profilează ca un nou factor de destabilizare, cu potențial impact semnificativ asupra piețelor energetice și a comerțului internațional.
Creștere economică încetinită și inflație în creștere
Reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale, programate la Washington, vor analiza atent aceste evoluții. Estimările indică o posibilă încetinire a creșterii economice globale, în special în economiile emergente și în curs de dezvoltare. Banca Mondială prognozează o creștere de aproximativ 3,65% pentru anul 2026, sub prognoza anterioară de 4%.
Într-un scenariu pesimist, în cazul prelungirii conflictului, creșterea economică ar putea scădea până la 2,6%. În paralel, inflația ar putea crește din nou. Se estimează o inflație de 4,9% pentru 2026, depășind estimările anterioare. Într-o situație gravă, inflația ar putea atinge 6,7%. Statele vulnerabile, cu datorii mari și rezerve financiare limitate, ar fi cele mai afectate.
Crizele succesive și presiunea asupra economiei mondiale
Economia mondială a fost supusă unei presiuni constante în ultimii ani. Pandemia a perturbat lanțurile de aprovizionare și a crescut cheltuielile publice. Războiul din Ucraina a generat creșteri ale prețurilor la energie și alimente, alimentând inflația globală. Acum, conflictul din Orientul Mijlociu se adaugă la aceste provocări, având în vedere importanța regiunii pentru piața energetică și rutele comerciale.
FMI avertizează că, dacă conflictul continuă, aproximativ 45 de milioane de persoane ar putea suferi de insecuritate alimentară severă. Perturbarea livrărilor de îngrășăminte și creșterea costurilor de producție agricolă riscă să amplifice această problemă.
Sprijin pentru statele vulnerabile și coordonare globală dificilă
FMI și Banca Mondială pregătesc măsuri de sprijin pentru țările vulnerabile. Se estimează că statele cu venituri mici ar putea avea nevoie de un ajutor de urgență între 20 și 50 de miliarde de dolari. Banca Mondială a anunțat că poate mobiliza resurse imediate de circa 25 de miliarde de dolari, cu posibilitatea de a majora această sumă la 70 de miliarde de dolari în următoarele șase luni.
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a subliniat că lumea se confruntă cu un șoc care afectează întregul sistem economic. Tensiunile geopolitice, inclusiv cele dintre Statele Unite și China, complică coordonarea unui răspuns global eficient. Grupul G20 se confruntă cu dificultăți în a ajunge la consens. În acest context, instituțiile financiare internaționale încearcă să transmită un mesaj de stabilitate, asigurând că statele afectate nu vor fi abandonate.
Expertul Josh Lipsky a subliniat importanța sprijinului pentru țările aflate în dificultate, subliniind că ele vor primi ajutor din partea băncilor multilaterale de dezvoltare și a instituțiilor financiare internaționale.
