Cluj 27°C
Timișoara 33°C
Iași 28°C
Dăianu: Măsuri anti-criză energetică, dar fără a compromite bugetul
Răspunsul la noul șoc energetic nu trebuie să compromită consolidarea bugetară, susține președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Acesta a subliniat importanța menținerii unui deficit bugetar sub control, în contextul măsurilor necesare pentru a face față noilor provocări economice. Afirmațiile au fost făcute în cadrul celei de-a 21-a ediții a Raportului de analiză a convergenței „România – Zona Euro Monitor”, intitulată „Un nou șoc energetic”.
Prioritatea: menținerea echilibrului bugetar
Dăianu a evidențiat succesul programului de corecție bugetară, care a redus deficitul la 7,65% din PIB, sub ținta inițială de 8,4%. Această performanță a fost influențată de restructurarea fondurilor PNRR, costurile mai mici cu dobânzile, controlul cheltuielilor și creșterea veniturilor. Guvernul vizează un deficit cash de 6,2% din PIB pentru acest an. El a menționat că nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite, în afara celor deja stabilite prin pachetele de măsuri. Totodată, academicianul a specificat că adoptarea măsurilor de răspuns la șocul energetic nu ar trebui să deraieze consolidarea bugetară.
Consolidarea bugetară este considerată crucială pentru gestionarea datoriei publice, care a crescut la aproximativ 60% din PIB, față de 39% în 2019. Fără măsuri de corecție, datoria ar putea ajunge la 80% din PIB în câțiva ani, avertizează Dăianu. El a salutat decizia Guvernului de a continua plafonarea prețului la gaz pentru 2026 și a menținut plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază.
Măsuri pentru atenuarea impactului și impozitarea companiilor profitabile
Intervenția statului în atenuarea efectelor războiului din Orientul Mijlociu trebuie să respecte mai multe principii. Dăianu a subliniat că aceasta nu trebuie să pericliteze consolidarea bugetară, trebuie să sprijine sectoarele vitale (agricultura și transporturile) și să fie temporară. De asemenea, veniturile suplimentare ale statului din creșterea prețurilor la energie ar trebui folosite pentru a compensa cei afectați. Companiile care înregistrează profituri excepționale din creșterea prețului energiei ar trebui să fie impozitate suplimentar, conform opiniilor președintelui Consiliului Fiscal.
Perspective și riscuri în contextul aderării la zona euro
Dăianu consideră că reducerea deficitului public sub 4% din PIB în următorii ani depinde de îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale și de controlul cheltuielilor. El a amintit că nivelul scăzut al veniturilor fiscale reprezintă o problemă de securitate națională, având în vedere presiunile asupra bugetului. Evaluarea ratingului suveran al României ar putea fi afectată negativ dacă deficitul se menține la circa 6% din PIB. Pentru a compara situația României cu alte state, trebuie luate în considerare dimensiunea economiei, puterea industrială, gradul de competitivitate, nivelul veniturilor bugetare și alte aspecte. Aderarea la zona euro este condiționată de deficite bugetare mici, inflație scăzută și datorie publică sustenabilă.
În contextul aderării la zona euro, Dăianu a subliniat că problemele României sunt cauzate de erorile în politica fiscală și bugetară. El a comparat situația României cu Bulgaria, precizând că aceasta din urmă are un regim de politică monetară introdus cu trei decenii în urmă și care a avut menirea de a stabiliza turbulențele financiare, economice și sociale.
Sursa: Financialintelligence.ro
