Dăianu: Guvern cu puteri depline pentru repararea finanțelor publice

Conform Digi24: Guvern cu puteri depline, necesar pentru redresarea finanțelor publice

România are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline pentru a gestiona rectificarea bugetară și pentru a construi bugetul pe anul 2027, avertizează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Acesta subliniază în raportul instituției pentru 2025 că finanțele publice se află într-o situație precară și că prelungirea incertitudinii politice pune în pericol reducerea deficitului, implementarea reformelor necesare și menținerea ratingului de țară.

Potrivit lui Dăianu, problemele bugetare actuale sunt consecința unor politici financiare greșite, România cheltuind constant peste posibilitățile sale. Țara se afla deja în procedura de deficit excesiv înainte de pandemie, iar datoria publică a crescut semnificativ, ajungând de la aproximativ 35% din PIB în 2019 la peste 60% în 2026. Aproximativ jumătate din această datorie este externă. România se confruntă cu deficite gemene – un deficit bugetar ridicat și un deficit mare de cont curent, acesta din urmă fiind finanțat preponderent prin împrumuturi.

Avertismentele agențiilor de rating și impactul austerității

Agențiile de rating Fitch și Moody’s au menținut ratingul suveran al României, dar au semnalat fragilitatea politică drept un factor de risc. Deficitul bugetar a fost redus în ultimii doi ani, coborând de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025 și estimat să ajungă în jurul a 6% în 2026. Această corecție a fost realizată prin înghețarea salariilor și pensiilor, precum și prin majorarea unor taxe, în special TVA și accize.

Daniel Dăianu a explicat că această combinație de măsuri a fost inevitabilă, având în vedere că nici reducerea drastică a cheltuielilor, nici creșterea accelerată a veniturilor nu erau variante realiste. Corecția bugetară de peste trei puncte procentuale din PIB, realizată în perioada 2025-2026, a avut însă un cost social și economic, afectând puterea de cumpărare și mediul de afaceri. Creșterea economică a încetinit, prognozându-se doar 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, iar Consiliul Fiscal nu exclude o recesiune ușoară în 2026.

Fondurile europene și reforma salarizării, elemente cheie pentru viitor

Fondurile europene, inclusiv cele din PNRR, vor continua să susțină economia în 2026, chiar dacă nu toate sumele vor fi atrase. Dăianu menționează că neîndeplinirea reformei salarizării unitare ar putea duce la pierderea a 770 de milioane de euro, deși această sumă nu ar genera singură un derapaj bugetar major. Implementarea legii salarizării unitare este considerată esențială pentru corectarea inechităților din sistemul public și pentru a asigura o evoluție predictibilă a salariilor, fără a pune în pericol finanțele statului.

Președintele Consiliului Fiscal a subliniat că, având în vedere încheierea PNRR, România trebuie să folosească mai eficient celelalte fonduri europene, să valorifice programul SAFE și să continue reformele în sectorul public. Pentru anul 2027, cheltuielile cu salariile și pensiile nu ar trebui să crească mai rapid decât PIB-ul nominal, iar indexarea acestora trebuie să fie prudentă. Consiliul Fiscal estimează o creștere economică de aproximativ 2% și o inflație sub 4% la sfârșitul anului 2027, dacă nu apar noi șocuri externe.

Consolidarea bugetară trebuie continuată, cu un deficit țintă de 5,5% din PIB pentru anul viitor. Obiectivul poate fi atins prin îmbunătățirea colectării veniturilor, România având un procent de încasări din taxe și contribuții (aproximativ 29% din PIB) mult sub media europeană (peste 40%). Această discrepanță este atribuită unui regim fiscal inadecvat, legislației permisive, evaziunii fiscale și protejării unor privilegii. Dăianu consideră că „repararea bugetului public este ca o bătălie pentru apa grea”.

Sursa: Digi24