Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a lansat o informare publică care vizează să clarifice faptele și să asigure o corectă înțelegere a realității instituționale, în contextul documentarului “Justiție capturată”, difuzat în luna decembrie a anului trecut. Acest documentar a stârnit un val de reacții și întrebări cu privire la modul în care funcționează sistemul judiciar în România.
## Refuzul de a colabora
Comunicatul începe cu o afirmație care a ridicat semne de întrebare: “este important să fie cunoscut că instanța nu a fost solicitată să își exprime punctul de vedere anterior difuzării materialului cu privire la aspectele punctuale ce vizau Curtea, deși o astfel de solicitare ar fi fost necesară pentru asigurarea unei informări complete și echilibrate a publicului”. Cu toate acestea, informația este inexactă, deoarece jurnaliștii au solicitat în scris interviuri atât președintei instanței, Liana Arsenie, cât și celor două vicepreședinte, Sabina Adomniței și Ionela Tudor, dar toate trei au refuzat, invocând lipsa de timp. O cerere similară a fost înaintată și președintei Înaltei Curți, Lia Savonea, care a refuzat, de asemenea, cu același motiv.
## Context și statistici
Comunicatul prezintă apoi o serie de statistici privind cauzele în care a fost schimbată compunerea completurilor de judecată. Se arată că, în majoritatea cazurilor, dosarele erau deja prescrise în momentul în care au ajuns la Curtea de Apel București, ceea ce înseamnă că această situație nu poate fi imputată direct acestei instanțe. Acest aspect este important pentru înțelegerea contextului și a limitărilor sistemului judiciar.
## Cazuri punctuale
Totodată, comunicatul face referire la trei cazuri punctuale prezentate în documentar, în care inculpații ar fi beneficiat de prescripția faptelor din cauza schimbării completului de judecată: Marian Vanghelie, Niculae Bădălău și Cristian Burci. Aceste cazuri au stârnit un interes deosebit și au ridicat întrebări cu privire la eficiența și imparțialitatea sistemului judiciar.
Comunicatul integral oferă o imagine mai detaliată a poziției Curții de Apel București și a modului în care aceasta abordează criticile aduse de documentar. În contextul actual, în care sistemul judiciar din România se confruntă cu multiple provocări și critici, este esențial ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a asigura transparența și încrederea publicului. Prin urmare, este de așteptat ca dezbaterile și analizele să continue, având ca scop îmbunătățirea funcționării sistemului judiciar și consolidarea statului de drept.
