Dosarele “expres” ale avocatei Silvia Uscov la Curtea de Apel București
Avocata Silvia Uscov, membră a partidului extremist AUR, pare să se bucure de favorurile conducerii Curții de Apel București, dosarele pe care ea le-a înregistrat pe 31 decembrie anul trecut primind un termen extrem de scurt, de numai patru zile – și acelea nelucrătoare – urmând a fi judecate pe 5 ianuarie. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt gestionate dosarele la Curtea de Apel București, în special cele care au ca obiect suspendarea executării actelor administrative.
Dosarele “speciale” ale lui Silvia Uscov
Toate celelalte dosare având același obiect, înregistrate în ultima săptămână din decembrie, au primit termene mai lungi sau nici măcar nu au primit încă un termen de judecată. Curtea de Apel București a reacționat la critici, susținând printr-un comunicat că termenele de judecată “au fost stabilite în baza unor obligații legale și a caracterului de urgență al cauzelor”. De asemenea, instituția a afirmat că “cererile de suspendare a executării actelor administrative, formulate în temeiul Legii contenciosului administrativ, se judecă de urgență și cu precădere, cu termene scurte, justificate de efectele imediate ale actelor contestate”.
Investigarea dosarelor
Răzvan Popa, cercetător la CNSAS, a căutat pe portalul instanțelor de judecată câte dosare având ca obiect “suspendare executare act administrativ” au fost înregistrate la Curtea de Apel București în perioada 23-31 decembrie și ce termene de judecată au primit. Rezultatele arată că numai trei dosare, toate ale avocatei Silvia Uscov, au primit termen pe 5 ianuarie, în timp ce toate celelalte dosare au primit termene mai lungi sau nici măcar nu au primit încă un termen de judecată. Următoarea “favorită” a Curții de Apel pare să fie avocata Elena Radu, șefa asociației “Coaliuția pentru apărarea statului de drept”, care a primit termen pe 8 ianuarie.
Situația ridică suspiciuni cu privire la modul în care sunt gestionate dosarele la Curtea de Apel București și la posibila implicare a unor factori externi în procesul de judecată. Este necesară o investigație mai aprofundată a acestor dosare pentru a stabili dacă există o discriminare în favoarea anumitor persoane sau entități. Până atunci, situația rămâne incertă, iar întrebările cu privire la transparența și imparțialitatea sistemului judiciar românesc continuă să fie puse.
