Amânare strategică la Curtea de Apel București
Curtea de Apel București a anunțat amânarea deciziei în cazul contestării numirii judecătorilor Curții Constituționale, Mihai Busuioc și Dacian Dragoș, în aceeași zi în care Curtea Constituțională (CCR) urmează să se pronunțe asupra noilor reglementări ce vizează pensiile magistraților. Pe 16 ianuarie 2026, instanța supremă din România va decide soarta acestor reglementări controversate, generând o stare de incertitudine în rândul părinților justiției.
Un aspect remarcabil al acestei situații este legătura temporală între amânare și pronunțarea CCR. Avocata Silvia Uscov a contestat, vara trecută, numirea celor doi judecători, acuzând incompatibilități și nelegalități în procesul de selecție. „Decizia amânării nu face decât să întărească suspiciunile legate de imparțialitatea acestui proces. Toți ochii sunt acum pe 16 ianuarie,” a declarat Uscov.
Absența cvorumului complică lucrurile
Într-o ședință derulată pe 29 decembrie 2025, CCR a fost nevoită să amâne discuțiile pe tema pensiilor magistraților din lipsă de cvorum. Doar cinci din cei nouă judecători erau prezenți, ceea ce reflectă o criză de disponibilitate în rândul acestora. Aceasta nu este prima dată când Curtea se confruntă cu dificultăți de acest fel; o ședință similară, programată pe 28 decembrie, fusese amânată din aceleași motive.
„Avem în joc o reformă care impactează profund independența justiției. Simplul fapt că nu putem discuta despre acest subiect din cauza absențelor este alarmant,” a declarat un judecător care a preferat să rămână anonim.
Ce propun noile reglementări?
Proiectul de lege actualmente analizat de CCR prevede schimbări majore în ceea ce privește sistemul pensiilor pentru magistrați. Acesta ar introduce o recalculare a pensiilor, ce ar urma să reprezinte 55% din media indemnizațiilor brute pe ultimele cinci ani de activitate, cu un plafon de 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, propunerile vizează creșterea vechimii necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani și majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani.
Aceste modificări, inițiate de premierul Ilie Bolojan, au fost criticate aspru. Judecătorii Înaltei Curți susțin că noile reglementări afectează în mod direct independența justiției. “Aceste noi legislații pot conduce la desființarea pensiei de serviciu, un drept câștigat de partea cea mai vulnerabilă a sistemului nostru judiciar,” a afirmat un purtător de cuvânt al asociației magistraților.
Calea de urmat pentru justiție
Implementarea noilor reguli ar urma să se facă etapizat, pe o perioadă de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Aceasta înseamnă că vârsta de pensionare va crește gradual, cu câte un an în fiecare an, până la atingerea vârstei de 65 de ani în 2042.
Critici din partea societății civile au determinat deja mobilizări. Multe organizații scriu scrisori deschise, cerând clarificări și transparență în procesul de reformă. „Este esențial ca toate părțile interesate să fie ascultate în acest proces. Nu putem permite ca decizii atât de importante să fie luate în culise,” a susținut un activist pentru drepturile omului.
Amânarea deciziei de către Curtea de Apel și pronunțarea CCR au generat un val de tensiune și speculații. Rămâne de văzut cum vor influența aceste evenimente viitorul justiției în România.
