Cum ar putea Iranul să atace România: Analiză de securitate

Iranul avertizează România cu represalii, dar experții exclud un atac cu rachete

Teheranul a transmis un avertisment clar României, amenințând cu răspunsuri politice și juridice în cazul în care Bucureștiul va permite Statelor Unite să folosească baze militare pe teritoriul său pentru operațiuni împotriva Iranului. În pofida tensiunilor, experții consultați de publicația G4Media sunt de părere că probabilitatea unui atac direct cu rachete asupra României este scăzută, sugerând în schimb posibile acțiuni de tip cibernetic sau atacuri asupra navelor petroliere.

O atitudine fermă de la Teheran vine după ce Parlamentul de la București a aprobat, la începutul lunii martie, amplasarea în România de avioane americane de realimentare, echipamente de monitorizare și comunicații satelitare. Decizia a fost luată în urma unei solicitări din partea Statelor Unite, cu scopul de a consolida securitatea regională. Președintele Klaus Iohannis a subliniat că aceste echipamente au un caracter defensiv și nu sunt dotate cu armament propriu-zis.

Reacția României și poziția experților

Ministerul Afacerilor Externe a răspuns rapid la amenințările Iranului, reiterând că acordul bilateral de acces din 2006 oferă Statelor Unite cadrul legal pentru utilizarea bazelor militare românești. MAE a subliniat că România nu este parte a conflictului și că prioritatea sa este efortul diplomatic pentru de-escaladare. De asemenea, diplomația română a condamnat atacurile Iranului în regiunea Golfului, solicitând încetarea acțiunilor care pun în pericol economia globală.

Experții consultați au oferit o perspectivă mai nuanțată asupra amenințărilor Iranului. Matthew Bunn de la Universitatea Harvard a subliniat că, deși Iranul deține rachete cu capacitatea de a ajunge în România, stocul acestora este limitat și probabil rezervat pentru potențiale atacuri asupra Israelului. Bunn a menționat că motivele de îngrijorare ar putea fi legate de posibile atacuri cibernetice, atacuri asupra petrolierelor sau acte de terorism. Barry R. Posen de la MIT a indicat că operațiunile de informații, respectiv spionajul și subversiunea, reprezintă un canal de represalii mai probabil, deși a adăugat că Iranul are alte priorități momentan.

Amenințarea hibridă: atacuri cibernetice sau campanii de dezinformare

Analiștii au concluzionat că avertismentul Teheranului este mai degrabă o măsură politică de descurajare. Un atac direct asupra României ar activa Articolul 5 al NATO, un scenariu pe care Iranul dorește să îl evite. Astfel, amenințarea rămâne în sfera hibridă: atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice sau campanii de dezinformare. Ambasadorul Iranului la ONU, Ali Bahreini, a declarat că orice bază militară folosită pentru atacuri împotriva Iranului ar putea deveni o țintă legitimă, inclusiv cele situate pe teritoriul european.

În contextul acestor tensiuni, România continuă să sublinieze caracterul defensiv al măsurilor adoptate și importanța menținerii unui dialog diplomatic pentru a evita escaladarea conflictului.

Sursa: G4Media