Cum ajung gândurile pe ecran: Invenții care ne citesc mințile

Interfața creier-calculator: o punte către comunicare

Pentru cei afectați de paralizie severă, comunicarea reprezintă o provocare majoră, adesea lentă și dificilă. Tehnologiile existente, precum cele bazate pe urmărirea mișcărilor ochilor, pot fi greoaie pe termen lung. Studiul publicat în „Nature Neuroscience” a prezentat un implant BCI experimental care face legătura între activitatea cerebrală și un computer. Dispozitivul a permis persoanelor cu paralizie să scrie pe o tastatură virtuală utilizând doar activitatea cerebrală, fără mișcări fizice.

Implantul utilizează microelectrozi, senzori extrem de mici, plasați în cortexul motor, zona creierului responsabilă de controlul mișcărilor. Aceștia interpretează intenția de a mișca, traducând semnalele cerebrale în comenzi digitale. Astfel, aparatul reduce decalajul dintre gând și exprimare, transformând intenția în acțiune digitală. Edward Chang, neurochirurg la Universitatea din California, San Francisco, a descris rezultatele drept un progres tehnic important, apropiind tastarea prin creier de viteze utile.

Participanții la studiu au încercat să execute 30 de mișcări distincte ale degetelor, iar un computer a tradus activitatea cerebrală asociată fiecărei mișcări într-o tastă distinctă pe o tastatură QWERTY virtuală. Decalajul dintre gând și acțiunea dispozitivului devine aproape inexistent.

De la eforturi uriașe la comunicare fluentă

Pentru participanții la studiu, simpla scriere a unui cuvânt presupunea un efort considerabil. Acum, capacitatea de a menține atenția pe durata unei propoziții devine posibilă la o viteză comparabilă cu cea a unei persoane fără afectări motorii. Primul participant, paralizat de la gât în jos, a scris cu viteze de până la 47 de caractere pe minut, cu o acuratețe de 81%. Al doilea, care suferea de scleroză laterală amiotrofică (SLA), a tastat până la 110 caractere (22 de cuvinte) pe minut, cu o acuratețe de 95%. A fost aproape la fel de rapid ca media celorlalți utilizatori de aceeași vârstă, care tastează aproximativ 27 de cuvinte pe minut.

Diferențele de performanță nu sunt întâmplătoare. Justin Jude, unul dintre autorii studiului și cercetător la Universitatea Brown, a explicat pentru publicația medicală STAT că viteza a fost influențată de numărul de electrozi motori utilizați și de modul în care afecțiunile specifice au influențat activitatea cerebrală. În absența unor astfel de tehnologii, comunicarea poate deveni un proces consumator de energie, mai ales pentru cei cu paralizie.

Un viitor promițător, dar cu pași mărunți

Studiul a arătat o viteză maximă cu 20 de caractere pe minut mai rapidă decât recordul anterior pentru un BCI. Co-autorul Daniel Rubin, neurolog la Spitalul General Massachusetts, a subliniat importanța vitezei în comunicare. Cu toate acestea, tehnologia nu este încă perfectă. Studiul a inclus doar doi participanți, și procedura de implantare este invazivă. Justin Jude subliniază importanța de a continua dezvoltările pentru restabilirea mișcărilor mai complexe.

În martie 2026, China a devenit prima țară care a aprobat pentru uz comercial un dispozitiv BCI implantabil destinat persoanelor cu paralizie, un pas înainte în domeniul medical. Acesta urmărește restabilirea mișcării mâinii la pacienții cu leziuni ale măduvei spinării, cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani.