Un informator al Securității a primit vechime retroactivă: cum a rezolvat instituția problema Un document din 1970, descoperit recent, detaliază modul în care Securitatea a găsit o soluție pentru a acoperi perioada de activitate a unui informator

Un informator al Securității a primit vechime retroactivă: cum a rezolvat instituția problema

Un document din 1970, descoperit recent, detaliază modul în care Securitatea a găsit o soluție pentru a acoperi perioada de activitate a unui informator. Dragomir Mihai, identificat în documente, a colaborat cu Direcția I a Securității între 1956 și 1970. El a fost recompensat financiar, dar această colaborare a ridicat probleme legate de vechimea în muncă și drepturile sociale.

Cum a funcționat schema de recunoaștere a vechimii

Problema principală era lipsa unui loc de muncă oficial pentru Dragomir. Activitatea sa ca informator, remunerată din fonduri speciale, nu putea fi recunoscută ca vechime, afectând viitoarele drepturi salariale și pensia. Informatorul s-a adresat Securității pentru a remedia situația. Soluția a venit sub forma unei note-raport aprobate de Ion Stănescu, președintele Consiliului Securității Statului.

Documentul propunea o schemă administrativă internă pentru a acorda vechime retroactivă. Perioada de 14 ani a fost împărțită: din 1956 până în 1967, activitatea a fost considerată „militară” în cadrul Consiliului Securității Statului, cu gradul de plutonier. Din 1967 până în 1970, activitatea a fost considerată drept angajat civil al instituției. Autoritățile au planificat emiterea retroactivă de ordine de încadrare, trecere în rezervă și încetare a contractului de muncă.

Crearea retroactivă a documentelor

Pentru a da curs acestei scheme, s-a decis întocmirea unui carnet de muncă cu dată retroactivă, astfel încât perioada de colaborare să fie recunoscută oficial ca vechime. Motivul invocat era că informatorul nu putea avea un alt loc de muncă din cauza „sarcinilor deosebite” primite de la organele Securității.

CNSAS amintește că, în perioada comunistă, abrevierea PCR – Partidul Comunist Român, era reinterpretată în glumă ca „Pile, Cunoștințe, Relații”. Acest caz documentat demonstrează mecanismele unui sistem paralel cu legea, funcționând în interiorul statului, inclusiv în cadrul aparatului de securitate, unde situațiile erau „rezolvate” prin decizii administrative interne, chiar dacă acestea contraveneau legislației.

În prezent, aceste documente sunt analizate pentru a înțelege mai bine practicile din perioada comunistă și impactul lor asupra indivizilor.

Sursa: Mediafax