Cum a apărut Marele Canion al Atlanticului: 500 km sub mare!

Adevărata formare a „Marelui Canion” subacvatic, dezvăluită de cercetători

Un studiu recent, realizat de cercetători de la Centrul GEOMAR Helmholtz pentru Cercetări Oceanice din Germania, a elucidat procesele complexe care au dus la formarea Depresiunii King, un canion subacvatic impresionant, situat la aproximativ 1.000 de kilometri de coasta Portugaliei. Până acum, modul în care s-a format această rețea vastă de tranșee și bazine, întinsă pe 500 de kilometri pe fundul mării, a rămas un mister. Noile cercetări sugerează o combinație de factori, inclusiv slăbirea scoarței terestre și presiunea tectonică.

Anterior, cercetătorii au emis ipoteza că formațiunea s-a format în urma mișcării și separării plăcilor tectonice. Însă, noua cercetare dezvăluie o imagine mult mai complexă. Echipa de cercetare a analizat datele colectate cu ajutorul sonarelor de înaltă rezoluție și a analizat mostre de rocă vulcanică pentru a determina vârsta și originea formațiunii.

Rolul decisiv al unei coloane de magmă

Studiul sugerează că o coloană de magmă existentă a jucat un rol crucial în formarea canionului. Căldura acestei coloane a slăbit scoarța terestră, în timp ce presiunea exercitată de o graniță tectonică temporară a contribuit la modelarea depresiunii. „Cercetătorii au bănuit de mult timp că procesele tectonice au jucat un rol central în formarea sa”, a declarat geologul marin Antje Dürkefälden de la GEOMAR. „Rezultatele noastre explică acum pentru prima dată de ce această structură remarcabilă s-a dezvoltat exact în această locație.”

Descoperirile echipei plasează formarea complexului între 37 și 24 de milioane de ani în urmă. De asemenea, au identificat dovezi ale unei granițe între plăci tectonice care au traversat regiunea, creând fosa și, ulterior, deplasându-se. Conform cercetătorilor, coloana de magmă a determinat direcția graniței plăcilor, ghidând fracturarea și modelarea terenului.

Legături cu alte fenomene geologice

Studiul ridică și întrebări despre relația Depresiunii King cu alte fenomene vulcanice. Cercetătorii sugerează că fluxul magmatic implicat în formarea canionului ar fi fost o ramură timpurie a coloanei magmatice din Azore, care este activă în prezent la aproximativ 700 de kilometri spre sud. Riftul Terceira din regiunea Azore formează în prezent tranșee comparabile ca dimensiune și activitate cu cele ale canionului King.

Această comparație oferă posibilitatea de a studia modul în care se formează rețelele de canioane subacvatice și cum sunt ele influențate de forțele tectonice și de căldura care vine din adâncurile Pământului. Cercetarea a fost publicată în jurnalul Geochemistry, Geophysics, Geosystems, oferind o nouă perspectivă asupra proceselor geologice complexe care modelează fundul oceanelor.

Sursa: Descopera