La doar câțiva kilometri distanță, pe coasta unei mici națiuni africane, se află baze militare ale unor puteri rivale, inclusiv China și Statele Unite
La doar câțiva kilometri distanță, pe coasta unei mici națiuni africane, se află baze militare ale unor puteri rivale, inclusiv China și Statele Unite. Republica Djibouti, o țară cu mai puțin de un milion de locuitori, dar cu ieșire la Marea Roșie, controlează o porțiune importantă din Strâmtoarea Bab-el-Mandeb, o zonă strategică pentru comerțul maritim global și interesele militare internaționale.
Djibouti: un hub militar global
Djibouti găzduiește cel mai dens grup de baze militare străine din lume. Statele Unite, China, Franța, Japonia și Italia au baze operaționale la mică distanță unele de altele de-a lungul coastei. Aceste țări, interesate de securitate și comerț, sunt primite favorabil de președintele Ismail Omar Guelleh, aflat la putere de două decenii. Strategia sa pare să fie mai importantă ca niciodată, având în vedere poziția strategică a țării.
Strâmtoarea Bab-el-Mandeb, cunoscută și ca „Poarta Lacrimilor”, este un coridor îngust, cu o lățime de doar 30 de kilometri. Prin acesta trece zilnic aproximativ 12% din comerțul maritim global. De asemenea, cel puțin 90% din capacitatea de internet dintre Europa și Asia este asigurată de cabluri amplasate de-a lungul aceleiași rute. Importanța acestei regiuni este accentuată și de apropierea de Canalul Suez și de zona Indo-Pacifică.
O „geografie” valoroasă
Un oficial din Djibouti, sub protecția anonimatului, a declarat că „Geografia este principala noastră resursă națională, la fel ca petrolul pentru statele din Golf”. După atacurile din 11 septembrie 2001, Djibouti a devenit o locație importantă. Camp Lemonnier, o fostă bază a Legiunii Străine Franceze, a devenit cartierul general al forței operative pentru Cornul Africii din cadrul Comandamentului SUA pentru Africa. Aceasta este singura bază militară permanentă a SUA de pe continent, găzduind peste 4.000 de militari.
Franța, care colonizase Djibouti și a rămas acolo după independența din 1977, este, de asemenea, prezentă. Japonia, o mare putere comercială, este deosebit de expusă insecurității din Marea Roșie, prin care tranzitează o parte semnificativă a mărfurilor sale.
Strategia Djibouti
În 2017, ministrul de Finanțe al Djibouti, Ilyas Dawaleh, a explicat că SUA plătesc 65 de milioane de dolari pe an pentru găzduirea bazei, Franța 30 de milioane, China 20 de milioane, iar Italia și Japonia puțin peste 3 milioane fiecare. Modelul Djibouti de a găzdui baze militare contra cost se află în centrul unei strategii mai ample de dezvoltare. Fostul ambasador al SUA în Djibouti, Larry Andre, a declarat că deschiderea bazei Chinei a inclus o nouă cale ferată ce leagă Etiopia de coastă prin Djibouti, facilitând aproximativ 90% din comerțul extern al Addis Abeba.
În septembrie 2024, Xi Jinping și Ismail Omar Guelleh au ridicat relația bilaterală la cel mai înalt nivel diplomatic al Beijingului, cel de „parteneriat strategic cuprinzător”.
Sursa: Antena 3