Cluj 19°C
Timișoara 26°C
Constanța 23°C
Criza mușcă: România, lovită de austeritate și scumpiri
Banca Mondială a redus drastic prognoza de creștere economică a României pentru 2026, indicând un ritm de expansiune de doar 0,5% din PIB. Această valoare este de șase ori mai mică decât cea estimată pentru Polonia, subliniind provocările semnificative cu care se confruntă economia românească. Noua prognoză reflectă efectele cumulate ale politicilor fiscale restrictive, ale presiunilor asupra costului vieții și ale contextului internațional mai puțin favorabil.
Consumul și politicile fiscale, principalele obstacole
Potrivit raportului Băncii Mondiale, consumul privat în România a crescut cu doar 0,6% în 2025, o scădere importantă față de avansul de aproape 6% înregistrat în 2024. Această evoluție a condus la o creștere de doar 0,7% a PIB-ului, reprezentând cea mai slabă performanță economică de la pandemia de COVID-19 încoace. Guvernul a implementat măsuri precum înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public, iar politica monetară restrictivă a contribuit la temperarea cererii interne. Experții Băncii Mondiale anticipează că aceste factori vor continua să afecteze creșterea economică pe termen scurt.
În ciuda încetinirii economice, România a înregistrat progrese în consolidarea fiscală. Deficitul fiscal a scăzut la 8% din PIB în 2025, de la 9,3% în 2024, datorită măsurilor de creștere a taxelor și a reducerii cheltuielilor. În paralel, ajustarea fiscală a avut efecte pozitive pe piața financiară, randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani diminuându-se cu aproape 1,5 puncte procentuale. Banca Mondială subliniază că România intenționează să continue acest program ambițios, deficitul urmând să scadă sub 6% din PIB până în 2027.
Cheltuieli cu dobânzile cresc, limitând investițiile
Un aspect îngrijorător menționat în raport este creșterea costurilor serviciului datoriei publice. În România și Polonia, cheltuielile cu dobânzile ca procent din PIB aproape că s-au dublat în ultimii trei ani. Această evoluție exercită presiuni suplimentare asupra bugetului public și limitează spațiul pentru alte investiții, avertizează experții Băncii Mondiale. Investițiile publice, inclusiv cele finanțate din fonduri europene, ar putea atenua parțial încetinirea economică, dar presiunile inflaționiste mențin ratele dobânzilor la niveluri ridicate, frânând relaxarea politicii monetare.
Pentru Europa Centrală, Banca Mondială se așteaptă la o încetinire a creșterii economice la 2,4% în perioada 2026–2027, comparativ cu 2,9% anul trecut.
Deficitul este proiectat să ajungă la 6,4% în 2026 și la 5,7% până în 2027, conform planului aprobat de Comisia Europeană.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
