Germania se reînarmează cu o viteză fără precedent, ceea ce schimbă echilibrul de putere din Europa și stârnește îngrijorare la Paris. ara alocă peste 500 de miliarde de euro pentru apărare până în 2029 și vrea să atingă ținta NATO de 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare cu șase ani mai devreme decât cere alianța. Acest efort este salutat de NATO, dar în mai multe capitale europene apar temeri legate de revenirea Germaniei ca mare putere militară, mai ales în contextul creșterii partidului de extremă dreapta AfD.
Reacția Franței: între mulțumire și îngrijorare
În Franța, reacțiile sunt amestecate. Pe de o parte, Parisul este mulțumit că Germania își asumă mai mult din povara apărării europene. Pe de altă parte, există temeri că industria germană de apărare va ajunge să o depășească pe cea franceză, având în vedere sumele mult mai mari pe care Berlinul le poate investi. Mai mulți oficiali francezi au declarat că există un disconfort real față de creșterea puterii militare a Germaniei și a influenței politice care vine odată cu ea. “Franța se află într-o situație fragilă, iar faptul că Germania se angajează cu atâta hotărâre va crea, desigur, o dinamică ce ne poate lăsa pe margine”, a declarat eurodeputatul francez François-Xavier Bellamy.
Reînarmarea Germaniei sub conducerea lui Merz
Sub cancelarul Friedrich Merz, Germania a eliminat limitele privind împrumuturile pentru apărare, pentru a putea finanța masiv armata și pentru a descuraja Rusia. Merz a spus în repetate rânduri că vrea ca armata germană să devină cea mai puternică din Europa. i alte țări, precum Polonia, statele baltice și cele nordice, își cresc rapid bugetele militare. Totuși, puține pot concura cu Germania în ritmul și amploarea investițiilor. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat Berlinul într-o vizită recentă: “Exact acest tip de hotărâre ne trebuie pentru a ne asigura securitatea. Germania dă un exemplu”.
Tensiuni în cooperarea cu Franța
Cu toate acestea, relația cu Franța rămâne tensionată. Parisul s-a simțit exclus din inițiativa germană de apărare antirachetă Sky Shield a lui Olaf Scholz și a fost nemulțumit când Berlinul a ales să cumpere avioane F-35 din SUA, în valoare de 10 miliarde de dolari, în locul unor modele europene. Un alt punct sensibil este programul comun pentru avionul de luptă de generația a șasea, FCAS. După ani de negocieri, companiile Dassault și Airbus nu reușesc să se înțeleagă asupra modului de împărțire a producției, iar proiectul riscă să eșueze. În UE și NATO, creșterea puterii militare a Germaniei îi oferă mai multă influență politică, ceea ce poate duce la o schimbare a echilibrului de putere în regiune.
