Criza în Sănătate: 7 din 10 medici emigrează din România

Exodul specialiștilor în sănătate publică amenință sistemul medical românesc. Aproape trei sferturi dintre tinerii absolvenți din acest domeniu iau în calcul emigrarea, avertizează un sondaj recent. Acești profesioniști, esențiali în gestionarea crizelor sanitare, sunt tot mai atrași de oportunitățile din străinătate.

Ce presupune munca în sănătate publică

Sănătatea publică este un pilon important pentru bunăstarea unei națiuni. Această ramură medicală nu se limitează la tratarea pacienților, ci se concentrează pe prevenție, supravegherea bolilor infecțioase, gestionarea crizelor sanitare, și implementarea politicilor de sănătate publică. Epidemiologi, manageri sanitari, și specialiști în politici de sănătate sunt responsabili pentru protejarea sănătății populației.

Acești experți lucrează în instituții precum Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Direcțiile de Sănătate Publică județene (DSP), Ministerul Sănătății sau în cadrul organizațiilor internaționale. România pregătește anual câteva sute de medici cu specializare în sănătate publică și management sanitar, prin rezidențiat de 3 ani. Cu toate acestea, mulți dintre acești specialiști aleg să părăsească țara. Motivele principale sunt salariile mici, lipsa infrastructurii adecvate, absența perspectivelor de carieră și birocrația.

Comparație cu alte țări din regiune

Salariile oferite specialiștilor în sănătate publică în România sunt semnificativ mai mici decât cele din alte țări europene. Un medic specialist în România poate câștiga între 1.600 și 2.400 de euro brut pe lună. În Cehia, un specialist echivalent poate câștiga între 3.500 și 5.000 de euro lunar, iar în Polonia, între 3.000 și 4.200 de euro. Diferența salarială, dar și infrastructura superioară, încurajează migrația.

Cehia și Polonia au reușit să rețină o parte din specialiști prin burse de rezidențiat mai mari, legate de angajamente pe termen lung în sistemul public, precum și prin crearea de posturi atractive în institutele naționale de sănătate publică. Aceste țări investesc, de asemenea, în infrastructura digitală pentru supravegherea bolilor.

Consecințele exodului și soluții posibile

Organizația Mondială a Sănătății avertizează cu privire la probabilitatea unei noi pandemii în decada 2025–2035. România, cu un sistem de sănătate publică deja fragil, ar fi extrem de vulnerabilă în fața unui nou eveniment pandemic dacă plecarea specialiștilor continuă. Recentele valuri de gripă au suprasolicitat DSP-urile județene, iar anchetele epidemiologice au fost întârziate din cauza lipsei de personal.

Specialiști din comunitatea medicală au propus mai multe soluții. Acestea includ crearea unui statut separat pentru specialiștii în sănătate publică, cu o grilă de salarizare corelată cu experiența și responsabilitățile. De asemenea, se propun burse de rezidențiat mai mari, condiționate de serviciul în sistemul public, și investiții în infrastructura digitală. În plus, interoperabilitatea cu ECDC ar permite specialiștilor români să participe la proiecte internaționale.

Ziua Mondială a Sănătății, marcată pe 7 aprilie 2026, a subliniat importanța echității în distribuția personalului medical la nivel global. România are în prezent aproximativ 900 de medici cu specialitatea sănătate publică și management sanitar în sistemul public. Jumătate dintre aceștia au peste 50 de ani.