Crizele din politica externă europeană alimentează apelurile pentru reformă radicală
Eșecurile tot mai dese ale politicii externe europene, de la dificultățile de finanțare a Ucrainei până la răspunsul fragmentat la războiul din Iran, pun presiune pentru o reformă a modului în care Uniunea Europeană își desfășoară diplomația. Incapacitatea UE de a lua decizii unificate, cum ar fi deblocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, expune la o paralizie sistemică. Diplomații afirmă că UE riscă să se marginalizeze într-un moment în care deciziile geopolitice se succed mai rapid decât poate face față sistemul său.
Germania și Suedia cer desființarea dreptului de veto
Frustrarea față de impasul actual iese la iveală. Un grup tot mai mare de țări, condus de Germania și Suedia, face presiuni pentru a limita sau a elimina complet drepturile de veto naționale. Acestea permit unei singure capitale să blocheze acțiunile colective. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că ar trebui abolit principiul unanimității în politica externă și de securitate a UE.
nn
Premierul suedez Ulf Kristersson a afirmat, luna trecută, că discuțiile privind utilizarea votului cu majoritate calificată pentru luarea deciziilor de politică externă vor reapărea în rândul liderilor. Această presiune vine în contextul în care Ungaria a blocat în repetate rânduri decizii importante, inclusiv împrumutul pentru Kiev, sporind îngrijorările că rezultatele politicii externe a UE pot fi ținute ostatice de politica internă.
Ungaria blochează decizii importante
Un alt grup, care include Franța și Belgia, se opune ferm pentru a apăra dreptul de veto, argumentând că acesta este esențial pentru interesul lor național. Un oficial de rang înalt al UE a menționat sancțiunile împotriva coloniștilor din Cisiordania ca exemplu de blocaj, subliniind că deși 26 de țări membre susțin sancțiunile, Ungaria le blochează.
nn
Tensiunile instituționale recente au întărit sentimentul de derivă. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, s-au ciocnit cu privire la cine ar trebui să preia conducerea în politica externă. Diplomații și oficialii spun că astfel de lupte pentru teritoriu sunt un simptom, nu o cauză.
Unanimitatea, problema de bază
Pentru mulți, problema reală este unanimitatea. Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a fost șocat când, într-o reuniune a Consiliului Energiei al UE, deciziile au fost luate cu majoritate calificată, spre deosebire de politica externă, unde unanimitatea este regulă. Grupurile de reflecție și partidele politice se mobilizează pentru a modera dezbaterea. Partidul Popular European a prezentat propuneri pentru remodelarea arhitecturii politicii externe a UE.
nn
Stefan Lehne, cercetător principal la Carnegie Endowment, a pledat pentru schimbări structurale similare, inclusiv reintegrarea Serviciului European de Acțiune Externă în Comisia Europeană. Alții susțin că diagnosticul este mai simplu: problema de bază nu s-a schimbat, problema de bază a politicii externe este unanimitatea. În prezent, se discută despre acordarea unei importanțe mai mari politicii externe în cadrul reuniunilor Coreper la nivel de ambasadori și reformarea SEAE pentru a îmbunătăți procesul decizional, a precizat un diplomat.
nn
Luna trecută, premierul belgian Bart De Wever a declarat că lansarea unei dezbateri cu privire la regulile de unanimitate europene ar fi cea mai scurtă cale de a pune Uniunea într-o situație dificilă.
