Cluj 14°C
Iași 14°C
Constanța 5°C
Creștere economică: Cum stă România la consum, export și investiții
România se confruntă cu o reconfigurare a modelului de creștere economică, cu investițiile jucând un rol tot mai important, în timp ce consumul intern încetinește. Analizele comparative arată că economia românească se deosebește de alte state membre UE prin dezechilibre externe persistente și o structură de creștere mai volatilă.
Consumul, un motor economic în frânare
Datele Eurostat indică faptul că, la nivelul Uniunii Europene, consumul rămâne principalul factor de creștere economică. Totuși, în România, contribuția consumului la avansul PIB a fost zero în 2025. Această situație contrastează puternic cu media europeană, unde consumul a generat, în medie, 1,2 puncte procentuale din creșterea economică.
În trecut, România se remarca prin contribuția semnificativă a consumului la creșterea economică. Chiar și în anul 2020, afectat de pandemie, contribuția negativă a consumului a fost mai mică decât media europeană. În 2023, contribuția consumului românesc la creștere a fost de patru ori mai mare decât media UE. Dinamica din 2025 contrastează cu evoluția din regiune. Consumatorii din statele vecine au contribuit mai consistent la creșterea economică.
Investițiile, cu un rol în creștere
În ceea ce privește investițiile, România a raportat rezultate peste media UE. Economia locală, fiind într-un proces de recuperare a decalajelor, înregistrează o contribuție mai mare a investițiilor la creșterea economică. Cu toate acestea, diferențele față de media UE nu sunt substanțiale. Contribuția consumului este aproape integral anulată de contribuția negativă a importurilor.
În 2025, investițiile (formarea brută de capital fix) au contribuit cu 1,1 puncte procentuale, aproape dublu față de media UE. România se remarcă în raport cu Polonia, înregistrând contribuții semnificativ mai mari ale investițiilor la avansul PIB.
Exporturile și importurile: un echilibru fragil
Exporturile de bunuri și servicii au contribuit cu 1,4 puncte procentuale la creșterea economică în 2025. În același timp, importurile au avut o contribuție negativă de 2 puncte procentuale. Astfel, contribuția exportului net a fost de -0,6 puncte procentuale. Aceasta arată că valoarea adăugată a fost creată în economiile de unde România importă, economia locală având beneficii limitate din comerțul internațional.
În 2025, s-a înregistrat o ușoară îmbunătățire a dezechilibrelor externe. În 2024, exporturile și importurile au avut o contribuție negativă la creștere, de -1,0, respectiv -1,8 puncte procentuale. Polonia, spre exemplu, reușește să compenseze importurile prin stimularea exporturilor.
Mediul de afaceri local pare să fie conectat la anticipațiile din UE, dar este mai sensibil la șocuri. Stocurile, adică mărfurile produse, dar nevândute, au avut o contribuție variabilă la creșterea economică. În 2023, contribuția negativă a stocurilor a fost de două ori mai mare în România decât în UE.
