Cluj 20°C
Constanța 22°C
O creatură misterioasă, asemănătoare unui țipar, descoperită acum mai bine de un secol într-o carieră scoțiană, ar putea fi, contrar așteptărilor, unul dintre cei mai vechi strămoși ai oamenilor
O creatură misterioasă, asemănătoare unui țipar, descoperită acum mai bine de un secol într-o carieră scoțiană, ar putea fi, contrar așteptărilor, unul dintre cei mai vechi strămoși ai oamenilor. Cercetătorii au reușit să dezlege o parte din enigma Palaeospondylus gunni, un pește minuscul ce a reprezentat un mister pentru lumea științifică. Noile tehnologii au oferit perspective inedite asupra acestei creaturi dispărute, aruncând o lumină nouă asupra evoluției.
Provocările în descifrarea unui pește antic
Fosilele Palaeospondylus au fost găsite în Cariera Achanarras din nordul Scoției. Acestea datează din perioada Devonianului Mijlociu, acum aproximativ 398 până la 385 de milioane de ani. Dimensiunea minusculă a creaturii, de doar șase centimetri lungime, și procesul de fosilizare au îngreunat extrem de mult analiza. Scheletul a fost comprimat, transformându-se într-o masă osoasă deformată.
De-a lungul timpului au fost formulate diverse ipoteze privind locul acestui pește în arborele evoluției. Unii cercetători au sugerat că ar fi fost un pește pulmonat primitiv. Alții au propus o legătură cu mixinele, creaturi marine fără maxilare. O altă variantă sugera că ar fi un pește cartilaginos, similar rechinilor moderni. Niciuna dintre aceste teorii nu a reușit să ofere o explicație convingătoare.
Tehnologia modernă, cheia dezlegării
Folosirea tomografiei computerizate (CT) a reprezentat un punct de cotitură. Tehnologia a permis obținerea unor imagini digitale de înaltă rezoluție ale animalului, dezvăluind caracteristici esențiale. Astfel, s-a descoperit structura urechii interne a creaturii, compusă din mai multe canale semicirculare. Această caracteristică a diferențiat Palaeospondylus de peștii fără maxilare mai primitivi.
Mai mult, echipa de cercetare a identificat caracteristici craniene care încadrează Palaeospondylus în grupul tetrapodomorfilor, ce include toate creaturile cu patru membre. Analiza filogenetică a acestor trăsături sugerează că Palaeospondylus ar putea fi chiar strămoșul tetrapodelor, grupul din care fac parte amfibienii, reptilele, păsările și mamiferele – inclusiv specia umană.
Misterele rămase nedeslușite
Deși misterul filogenetic pare să fi fost parțial elucidat, unele întrebări rămân. De exemplu, tetrapodomorfilor le sunt caracteristice dinții, însă Palaeospondylus nu prezenta nicio urmă a acestora. De asemenea, creatura nu avea apendice evidente, în timp ce rudele sale cele mai apropiate, de obicei, le posedau. Este posibil ca aceste caracteristici să fi fost pierdute în decursul evoluției sau ca fosilele cunoscute să reprezinte forme larvare ori juvenile.
Sursa: Stiripesurse.ro
