Cluj 22°C
Timișoara 23°C
Iași 20°C
Coreea de Sud, lege anti-fake news: Ce riscă cetățenii
Conform G4Media: Coreea de Sud înăsprește lupta împotriva dezinformării, implementând o nouă lege care prevede sancțiuni financiare semnificative pentru publicațiile și creatorii de conținut online ce răspândesc informații false. Măsura, intrată în vigoare marți, a generat deja îngrijorări în rândul asociațiilor de jurnaliști, care avertizează asupra potențialului de îngrădire a libertății de exprimare.
Noua legislație permite instanțelor să dispună acordarea unor despăgubiri de până la cinci ori mai mari decât prejudiciul dovedit, vizând organizațiile media și platformele de socializare cu audiențe mari, inclusiv influenceri de pe YouTube. În cazurile de recidivă, amenzile pot ajunge la echivalentul a 656.000 de dolari. Autoritățile susțin că legea este menită să contracareze răspândirea intenționată de informații false care pot genera prejudicii sau avantaje financiare necuvenite.
Controverse legate de formularea legii
Asociațiile profesionale din domeniul media și grupurile dedicate drepturilor civile consideră că termenii legii sunt prea vagi, lipsind o definire clară a tipurilor de informații considerate false sau ilegale. Această lipsă de precizie ridică semne de întrebare cu privire la aplicarea ei și la posibilele interpretări restrictive.
Asociația Jurnaliștilor din Coreea a exprimat temeri că amenințarea unor procese repetate ar putea descuraja activitatea jurnalistică, limitând astfel capacitatea presei de a investiga și a raporta liber. De asemenea, Clubul Corespondenților Străini de la Seul a atras atenția asupra impactului nefavorabil pe care legea l-ar putea avea asupra liberului flux de informații.
Răspunsul autorităților și al opoziției
Actul normativ a fost inițiat de Partidul Liberal, aflat la guvernare, și a fost votat de Adunarea Națională în luna decembrie, într-o sesiune la care partidul de opoziție a absentat. Autoritatea de reglementare a audiovizualului a respins acuzațiile conform cărora legea ar putea servi drept instrument de cenzură.
Reprezentanții autorității au declarat că deciziile privind moderarea conținutului vor fi luate de companiile private, nu de guvern, subliniind astfel că nu se intenționează o implicare directă a statului în controlul editorial. Totuși, definirea vagă a „informațiilor false” lasă loc interpretărilor și ridică întrebări legate de autonomia editorială.
Legea a intrat în vigoare într-un context global marcat de preocupări sporite legate de dezinformare și impactul acesteia asupra societății. Implementarea unor mecanisme de sancționare este văzută de susținătorii săi ca o necesitate pentru a proteja spațiul public de manipulare. Criticii subliniază, însă, necesitatea unui echilibru fin între combaterea dezinformării și protejarea libertății de exprimare.
Sursa: G4Media
