Cluj 11°C
Constanța 8°C
Conflictul din Orient afectează: FMI, revizuire drastică a creșterii economice
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în sens negativ prognozele de creștere economică globală, pe fondul tensiunilor crescute dintre Statele Unite ale Americii și Iran. Aceste tensiuni au generat majorări ale costurilor energiei și alimentelor la nivel mondial,
FMI estimează acum o expansiune economică globală de 3,1% pentru acest an, în scădere față de estimarea anterioară de 3,3%. Această revizuire vine după ce Statele Unite ale Americii și Israel au atacat Iranul, pe 28 februarie. Răspunsul Iranului a inclus închiderea Strâmtorii Ormuz, un punct crucial pentru aprovizionarea globală cu petrol și gaze. De asemenea, au fost atacate infrastructuri energetice din regiune, contribuind la creșterea prețurilor petrolului și la reducerea ofertei de energie, afectând în special țările dependente de importurile de resurse.
Noul raport subliniază o încetinire față de anul precedent, când creșterea economică globală a fost de 3,4%. Unele regiuni și țări vor resimți efecte mai puternice.
Iranul, Arabia Saudită și Zona Euro, cele mai afectate
Iranul a suferit una dintre cele mai semnificative revizuiri negative la nivel de țară. Creșterea economică anticipată inițial pentru 2026 a fost redusă cu 7,2 puncte procentuale, rezultând o contracție de 6,1%. Arabia Saudită a fost și ea afectată, FMI reducând previziunile de creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de la 4,5% la 3,1%.
Conform FMI, „ostilitățile actuale din Orientul Mijlociu prezintă compromisuri politice imediate: între combaterea inflației și menținerea creșterii, și între sprijinirea celor afectați de majorarea costului vieții și reconstruirea rezervelor fiscale”. Pierre-Olivier Gourinchas, economistul-șef al FMI, a declarat că dinamica va fi extrem de inegală între țări, cele mai afectate fiind statele din regiunea de conflict, cu venituri mici, importatoare de mărfuri, și economiile de piață emergente.
Pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord, prognozele de creștere pentru 2026 au fost reduse cu 2,8 puncte procentuale, ajungând la 1,1%. Perspectivele pentru Orientul Mijlociu și Asia Centrală în 2026 au fost, de asemenea, diminuate cu 2 puncte procentuale, la 1,9%. Zona Euro se așteaptă să înregistreze o încetinire a expansiunii la 1,1% în acest an, față de 1,4% în 2025 și sub 1,3% estimat în ianuarie.
Presiuni inflaționiste și impactul asupra României
FMI anticipează o inflație globală mai mare, de 4,4% în 2026, cu o creștere de 0,6 puncte procentuale față de prognoza din ianuarie. Fondul monitorizează efectul unui dolar american mai puternic asupra inflației în economiile în curs de dezvoltare. Aceasta reprezintă un canal de transmitere pentru condiții financiare mai restrictive pe piețele emergente, a precizat Gourinchas.
FMI a redus estimările de creștere pentru România în acest an la 0,7%, față de 1,4% prognozat în octombrie. Pentru anul 2027, se anticipează un avans de 2,5%. Rata inflației pentru acest an este estimată la 7,8%, în creștere față de 6,7% prognozat în octombrie. Pentru anul viitor, inflația ar urma să scadă la 3,9%.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a menționat că o creștere de 0,7% pentru economia României este „o prognoză mai realistă”, având în vedere factorii externi. Acesta a subliniat impactul crizei combustibilului și încetinirea economiei globale, factori pe care țara nu îi poate controla. România a intrat în recesiune tehnică, înregistrând scăderi economice în ultimele două trimestre din 2025.
De asemenea, Ken Griffin, directorul general al fondului de investiții Citadel, a avertizat că „recensiunea globală este inevitabilă, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă”.
Potrivit datelor, prețul mediu pentru un galon de benzină (3,78 litri) în Statele Unite ale Americii este de 4,11 dolari, în creștere față de 2,98 dolari înregistrați pe 28 februarie.
