Concediu plătit pentru victimele violenței domestice: O măsură legislativă deschide dezbaterile O inițiativă legislativă recent depusă la Parlament propune o schimbare semnificativă în Codul muncii, introducând un drept nou pentru angajații afectați de violență domestică, agresiuni sexuale sau pentru părinții ai căror copii au trecut prin astfel de experiențe traumatice

Concediu plătit pentru victimele violenței domestice: O măsură legislativă deschide dezbaterile

O inițiativă legislativă recent depusă la Parlament propune o schimbare semnificativă în Codul muncii, introducând un drept nou pentru angajații afectați de violență domestică, agresiuni sexuale sau pentru părinții ai căror copii au trecut prin astfel de experiențe traumatice. Proiectul de lege prevede acordarea a 10 zile de concediu plătit, destinate refacerii emoționale, accesării serviciilor de consiliere și demersurilor legale. Scopul este de a oferi un sprijin crucial victimelor, permițându-le să se concentreze pe recuperare, fără a-și compromite stabilitatea financiară sau locul de muncă.

Măsura vine ca răspuns la o realitate dură: impactul violenței asupra vieții profesionale a victimelor este adesea devastator. În prezent, legislația românească nu prevede în mod explicit un drept la concediu plătit în astfel de situații, lăsând persoanele vulnerabile în fața unei lupte grele. Propunerea, inițiată de parlamentari AUR, se inspiră din exemplele unor state precum Canada, Noua Zeelandă, Australia sau Franța, care au implementat deja măsuri similare.

10 zile de concediu: Suficient pentru recuperare?

Deși ideea de a oferi un astfel de sprijin este lăudabilă, specialiștii ridică semne de întrebare cu privire la durata concediului propus. Psihologul clinician Radu Leca a subliniat pentru Digi24.ro că cele 10 zile ar putea fi insuficiente pentru o recuperare reală. „Refacerea emoțională presupune mai multe etape. (…) Psihoterapia, sistemică de familie sau cognitiv-comportamentală, poate fi necesară”, a explicat acesta. În cazuri severe, poate fi necesară și intervenția unui medic psihiatru.

În plus, psihologul avertizează asupra riscului de stigmatizare la locul de muncă. „Din momentul în care astfel de acte sunt gestionate administrativ, oamenii vor începe să vorbească. De aici până la bârfă este un pas foarte mic”. El atrage atenția că informațiile despre concediu ar putea circula informal, ducând la izolarea sau judecarea victimei de către colegi. Leca sugerează ca acest tip de absență să fie încadrat sub forma unui concediu medical, pentru a proteja confidențialitatea și a evita speculațiile. Acesta menționează, de asemenea, riscul ca persoane fără a fi victime reale să încerce să beneficieze de acest concediu, fenomen amplificat de mediatizarea masivă a subiectului.

Provocări practice și vulnerabilități potențiale

Avocatul Marius Stanciu menționează că, deși legea recunoaște trauma persistentă, pot apărea și probleme practice. „Victimele au nevoie de timp concret pentru a accesa servicii medicale, juridice și psihologice fără a fi penalizate financiar”, a declarat avocatul. Adoptarea unei astfel de măsuri ar alinia România altor state care tratează cu seriozitate protecția persoanelor vulnerabile.

Cu toate acestea, Stanciu atrage atenția că întreprinderile mici și mijlocii ar putea fi afectate disproporționat de aceste absențe, în lipsa unui mecanism clar de compensare din partea statului. De asemenea, lipsa unei definiții clare despre ce înseamnă „probă acceptabilă” ar putea genera litigii și abuzuri, fie din partea angajatorului, fie din partea angajatului. Un cadru legal bine definit este esențial pentru a asigura punerea în aplicare eficientă și echitabilă a acestei măsuri. Proiectul de lege se află în dezbatere parlamentară, urmând să intre în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, în cazul în care va fi adoptat.

Sursa: Digi24