Ciuperca de la Cernobîl sfidează știința: Trăiește mâncând radiații

NS5qcGcmaGFzaD1iNWRmMDY2MzNmMzM4ZDkyZDczMGI5N2MwYTkyYmNkMw== - NewsFactor

Ciuperca rezistentă la radiații, un mister științific

O ciupercă descoperită în zona de excludere de la Cernobîl stârnește uimirea oamenilor de știință. Denumită Cladosporium sphaerospermum, aceasta pare nu doar să supraviețuiască într-un mediu extrem de radioactiv, ci chiar să prospere în aceste condiții. Cercetătorii studiază acum posibilitatea ca organismul să utilizeze radiațiile ionizante într-un mod asemănător fotosintezei, un proces numit „radiosinteză”. Mecanismul exact nu este încă pe deplin înțeles, dar ar putea explica adaptarea remarcabilă a ciupercii.

Explozia de la Centrala Nucleară Cernobîl, în urmă cu aproape 40 de ani, a transformat zona într-un mediu ostil vieții. Totuși, unele organisme nu doar că au supraviețuit, ci s-au adaptat și au prosperat. Este cazul acestei ciuperci negre, descoperită pe pereții interiori ai uneia dintre cele mai radioactive clădiri din zonă. Cercetătorii cred că pigmentul său închis la culoare, melanina, ar putea fi cheia acestei adaptări.

Radiosinteza, o teorie în dezbatere

Teoria radiosintezei sugerează că C. sphaerospermum ar putea valorifica radiațiile ionizante, transformându-le în energie. Această idee este inspirată de modul în care plantele utilizează lumina pentru fotosinteză. Studiile au arătat că expunerea la radiații ionizante nu dăunează ciupercii, așa cum se întâmplă în cazul altor organisme. Mai mult, radiațiile par să influențeze comportamentul melaninei din ciupercă.

Echipa condusă de cercetători de la Albert Einstein College of Medicine din SUA a propus, pentru prima dată în 2008, acest mecanism biologic. Ei sugerează că ciuperca ar capta radiațiile ionizante și le-ar transforma în energie, melanina având un rol similar cu cel al clorofilei. În plus, melanina ar acționa ca un scut protector împotriva efectelor nocive ale radiațiilor. Rezultatele unui studiu din 2022, în care ciuperca a fost expusă radiațiilor cosmice pe Stația Spațială Internațională, au susținut parțial această ipoteză, indicând o reducere a radiațiilor care treceau prin stratul de ciupercă.

Comportament observat și direcții de cercetare

Deși mecanismul radiosintezei nu este pe deplin elucidat, descoperirea acestei ciuperci a deschis noi direcții de cercetare. Cercetătorii încă nu au reușit să demonstreze fixarea carbonului dependentă de radiații ionizante sau un mecanism clar de transformare a energiei. În același timp, observații similare au fost făcute și în cazul altor ciuperci.

O drojdie neagră, Wangiella dermatitidis, prezintă o creștere accelerată în prezența radiațiilor ionizante. Cu toate acestea, comportamentul observat la C. sphaerospermum nu este universal pentru toate ciupercile pigmentate. Un alt organism, Cladosporium cladosporioides, produce mai multă melanină sub influența radiațiilor, dar fără a-și accelera creșterea. În prezent, oamenii de știință se concentrează pe înțelegerea modului în care această ciupercă, aparent banală, folosește radiațiile ionizante pentru a supraviețui și a se dezvolta într-un mediu periculos.

Mihai Constantinescu

Autor

Lasa un comentariu